Iohannis, în presa franceză: Scutul antirachetă e o dovadă că NATO se adaptează unui nou mediu de securitate
0Preşedintele român Klaus Iohannis a declarat pentru publicaţia franceză Liberation că Rusia a greşit ţinta în privinţa ameninţărilor la adresa Bucureştiului, în dosarul scutului antirachetă şi că acest sistem este o dovadă că NATO se adaptează unui nou mediu de securitate, în timp ce mai mulţi analişti avertizează că în spatele tensiunilor cu Moscova se ascunde un semn de întrebare privind viitorul UE.
Bucureştiul este în colimatorul Moscovei după instalarea unui scut antirachetă al NATO, în luna mai, iar tensiunile arată, în primul rând, lipsa unei voci europene în problemele de securitate, comentează Liberation.
„Evoluţiile politice şi tehnologice au sporit riscurile privind o ameninţare potenţială legată de ameninţările balistice”, a declarat el pentru Liberation. “Nu numai statele, ci şi actorii nestatali, pot intra în posesia acestui tip de tehnologie”, a avertizat el. Iar scutul antirachetă de la Deveselu este o dovadă a adaptării NATO “la acest nou mediu strategic, care implică măsuri responsabile şi echilibrate, tocmai pentru a evita o escaladare a tensiunilor”, a explicat Iohannis.
Acelaşi lucru este confirmat şi de fostul ministru de externe Teodor Baconschi. “Acest program a generat multă propagandă, deşi, din punct de vedere tehnic, Deveselu nu reprezintă o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse. Are o valoare simbolică, de disuasiune, care ilustrează coerenţa Alianţei Nord-Atlantice”, a explicat el.
“Sub (conducerea lui – n.r.) Putin, Federaţia Rusă a revenit la retorica ‘sferelor de influenţă’ şi a pledat pentru urgenţa unui nou aranjament privind securitatea colectivă la nivel european”, a adăugat diplomatul.
Dacă ameninţările lui Putin sunt numai nivel de discurs, “starea de incertitudine şi de lipsă de securitate care reapare este similară celei de dinainte de 1990, chiar că acţionează sub forme diferite”, comentează şi ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, înainte de a nuanţa: “Asistăm la o serie de presiuni şi de relaxări între cele două blocuri”. “Nu trebuie să uităm că Rusia a primit o invitaţie pentru a coopera cu aliaţii la sistemul de apărare”, a adăugat el.
Din punctul de vedere al directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, în spatele actualei dezbateri privind un nou Război Rece se ascunde mai degrabă o întrebare privind viitorul Uniunii Europene.
Chiar şi într-o ţară atât de profund proeuropeană şi euroatlantică precum România, “dacă Europa nu se poziţionează clar, euroscepticismul latent poate, pe termen lung, să provoace rezultate concrete, iar ţara ar putea fi tentată să îşi încerce norocul în altă parte”, avertizează şi fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională Iulian Fota. Ameninţarea unei decăderi a UE pare tot mai reală, consideră el. “Europa pierde din credibilitate negând problemele clare de securitate şi cedând teren unei forme de paralizie strategică”, a subliniat Fota. Din punctul său de vedere, UE ar trebui să fie capabilă să aibă o poziţie fermă şi să nu cedeze în faţa Moscovei.
Trebuie menţionat că ameninţările ruse care vizează România şi Polonia de la inaugurarea scutului de la Deveselu, în luna mai, exclud „Spania şi Turcia, implicate şi ele în programul de apărare”, afirmă Cristian Diaconescu. În acest context, Dan Dungaciu precizează că “într-o perioadă în care Europa trebuie să facă faţă numeroaselor provocări economice, teritoriale şi identitare, nu se poate să existe o Uniune cu două viteze, în care solidaritatea unora îi exclude pe alţii”. Politologul insistă şi asupra unei “solidarităţi europene totale, pentru a nu oficializa diferenţele care există între diverşii actori europeni şi crea disensiuni”.
După cum ilustrează şi vizita recentă a lui Vladimir Putin în Grecia, în cursul căreia a formulat noi ameninţări la adresa României şi Poloniei, diferenţele de statut şi de tratamente aplicate actorilor europeni sunt breşe exploatate de adversarii UE pentru a încerca să pună capăt visului european, consideră analiştii români.