Ioan Talpeş despre SIE şi Securitatea Naţională: În 89, Franţa, Germania şi Marea Britanie, alături de SUA, au jucat pentru alţii, nu pentru România
0Generalul Ioan Talpeş a vorbit la Adevărul Live despre Securitatea Naţională a României, o temă actuală şi de interes. De ce este nevoie de un Serviciu de Informaţii Externe pentru o ţară membră UE şi cu ce ajută acest serviciu Securitatea Naţională aflăm la Adevărul Live, într-o emisiune moderată de Cristian Unteanu.
Principalele declaraţii
”Nu ne mai aflăm în aceeaşi situaţie ca în 1989. România a scăpat atunci din ricoşeul glonţului. Au fost permanent oameni conectaţi la jocurile de putere ale celorlalţi. Au existat, în 1989, nişte structuri care au fost conştiente despre ce se întâmpla pe plan internaţional. Vorbim de Serviciul de Informaţii Externe. Dezastrul putea fi mai mare. S-a vrut desfiinţarea Securităţii, apoi s-a decis transferarea ei la Ministerul Apărării. A fost cea mai bună decizie pentru salvarea acestei componente. Dacă vrei să fii stat, trebuie să ai mijloace de informare. Nu trebuie să privim situaţia prin prisma unui cetăţean european. Cineva şi-a dat seama că este nevoie de acest serviciu de informaţii externe. Eu am fost mulţumit că structurile de apărare a României au fost transferate la Ministerul Apărării. Noi suspendasem şi Ministerul de Interne, şi Securitatea. Nimeni nu gândeşte ce a însemnat acea decizie la vremea respectivă”.
”Statele Unite şi Uniunea Sovietică au fost jucătorii de prim rang. De la început, Occidentul a considerat că România face parte dintr-o geografie care revine controlului sovietic. La fel este cazul Bulgariei. SUA şi Rusia erau de acord în această privinţă. Noi nu vrem să înţelegem că, în 1989, se acţiona în baza Tratatului de la Varşovia. Franţa, Germania şi Marea Britanie, alături de SUA, au jucat pentru alţii, nu pentru România”.
”Pot să demonstrez când s-a ajuns la deschiderea adevăratelor negocieri pentru NATO şi EU. Totul s-a făcut pe o conexiune a acţiunilor speciale. Cum s-a ajuns să-i convingem ce înseamnă România şi care este rolul său real, se cunoaşte prea puţin”.
”Situaţia s-a reechilibrat în raport cu Budapesta. Viktor Orban şi-a dat seama că în cadrul NATO nu mai poate face nimic, aşa că s-a îndreptat spre Moscova, cu acest joc provocator. Cei de la Budapesta sunt conştienţi că nu mai pot influenţa nimic în spaţiul carpatic. Ei au avut această abilitate de a face jocul pe situaţii. Noi nu am putut niciodată să facem aşa ceva. Orban joacă acum cartea Moscovei, ca să se evidenţieze ca un posibil intermediar cu Uniunea Europeană. Încă se joacă pe această linie. Noi suntem încă în acest joc. Trebuie să reuşim să-i convingem pe ceilalţi că putem redeveni un jucător. Că avem atributele unui jucător”.
Referitor la serviciile de informaţii externe, acolo este o lume specială, instruită pentru a înţelege jocul marilor interese. Dacă privim în trecut, vedem că sunt diferenţe foarte mari faţă de prezent. Atunci eram între două blocuri foarte mari. Din 1970, România nu a mai considerat că Occidentul este inamicul ei. Inamicii erau în jurul nostru”.