Instanţa supremă: Elena Udrea, Ioana Băsescu şi Dan Andronic, judecaţi de Curtea de Apel Bucureşti
0Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) au decis ca dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 în care fostul ministru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, sunt judecate pentru instigare la luare de mită, respectiv instigare la delapidare şi spălare a banilor, să fie judecat de Curtea de Apel Bucureşti.
UPDATE Curtea Supremă a decis că acest dosar să fie judecat de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia este definitivă.
Minuta instanţei: „Respinge, ca nefondată, sesizarea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti având ca obiect constatarea întreruperii cursului justiţiei. Trimite cauza privind pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Nastasia Gheorghe, Tarhon Victor, Wagner Ioan Silviu, Băsescu Ioana şi Andronic Dan Cătălin, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 35 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă”
În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare. De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, arată News.ro.
În 6 iulie, magistraţii instanţei supreme au decis ca dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 să fie trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti. "(...) admite excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (...) trimite cauza privind pe inculpaţii Băsescu Ioana, Udrea Elena Gabriela, Tarhon Victor, Wagner Ioan Silviu, Nastasia Gheorghe şi Andronic Dan Cătălin, spre competenţă soluţionare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa căreia i se va trimite dosarul", se preciza în decizia ICCJ.
În 19 iulie, însă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că nu este competentă să judece acest caz şi a retrimis dosarul la instanţa supremă.
Hotărârea de marţi a ICCJ, care urmează să decidă cine va judeca acest dosar, va fi definitivă.
Fostul parlamentar Elena Udrea a declarat, după ce Curtea de Apel a retrimis dosarul la instanţa supremă, că acest dosar ar trebui să se întoarcă la DNA şi că acuzaţiile din rechizitoriu nu corespund cu încadrarea juridică, magistraţii neştiind cum să procedeze cu acest caz.
Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.