Herta Müller: „M-a cuprins groaza“
0Laureata cu Nobel a declarat că i-ar fi fost alături lui Oskar Pastior, amicul ei, deşi acesta a colaborat cu Securitatea. Cel mai recent roman al scriitoarei, „Leagănul respiraţiei“, este inspirat din experienţa de lagăr a lui Oskar Pastior, Herta Müller scriind chiar o perioadă alături de acesta.
„Groază şi furie. Pentru mine a fost o palmă!". Astfel descrie Herta Müller, laureata Nobelului pentru Literatură, de origine română, momentul în care a aflat că amicul ei, scriitorul Oskar Pastior, a fost informator al Securităţii.
Mai citeşte şi:
Oskar Pastior, „vinovatul fără vină“
Ernest Wichner, directorul Casei Literaturii din Berlin, a relatat presei germane că din dosarele CNSAS rezultă că poetul a acceptat, între 1961 şi 1968, să colaboreze cu Securitatea, sub numele de cod Otto Stein. Ziarul „Süddeutsche Zeitung" a citat aspecte ale colaborării lui Oskar Pastior dintr-un alt dosar descoperit de cercetătorul Stefan Sienerth.
În urma acestor dezvăluiri, scriitoarea a făcut sâmbătă mărturisiri inedite, într-un interviu acordat cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung" (FAZ), despre relaţia de prietenie pe care o avea cu Pastior, născut la Sibiu în 1927 şi decedat în urmă cu patru ani, la Frankfurt.
A scris un roman despre experienţa lui
Povestirile Hertei Müller sunt cu atât mai emoţionante cu cât „Leagănul respiraţiei"/ „Atemschaukel", cel mai recent roman al său, apărut anul trecut, doar cu câteva luni înainte de a i se decerna Premiul Nobel, tematizează anii petrecuţi de Pastior în lagărul de muncă din fosta URSS, între 1945 şi 1949. Scriitoarea, a cărei mamă a fost şi ea deportată acolo, a cercetat îndeaproape povestirile şi însemnările lui Pastior, ba chiar au făcut împreună o călătorie în locul care a marcat viaţa scriitorului. După moartea poetului, Müller a participat şi la festivalul de poezie „Oskar Pastior", iniţiat la Sibiu, în 2007, în memoria şi de dragul lui.
După ce s-a întors din lagăr şi s-a impus ca poet, Oskar Pastior a fost luat sub observaţie şi a devenit „suspect" în cercul de intelectuali pe care îl frecventa.
Temându-se din cauza homosexualităţii sale, Oskar Pastior se aştepta să fie arestat în fiecare clipă. În 1961, poetul, pe-atunci redactor radio, a căzut în plasa urmăritorilor săi, fiind forţat să semneze angajamentul. În 1968 i s-a îngăduit să călătorească în Austria şi Securitatea a dat un calificativ „favorabil" activităţii sale, relatează „Deutsche Welle". Faptul că, după 1968, scriitorul s-a stabilit în străinătate nu li s-a părut păgubos autorităţilor comuniste, drept pentru care Otto Stein a fost şters de pe lista colaboratorilor.
„Cu cât îi auzeam pe istoricul Stefan Sienerth şi pe scriitorul Ernest Wichner povestind detalii ale colaborării cu Securitatea, cu atât mă apuca groaza. Actul de colaborare cu Securitatea arată o imagine întunecată a României în anii '50-'60. Atunci, închisorile erau pline", povesteşte Herta Müller jurnaliştilor de la FAZ.
Proaspăt întors din lagărul sovietic, la Bucureşti, continuă scriitoarea, Pastior voia doar să revină la normalitate. „Dar viaţa i-a fost din nou confiscată", spune Müller. Pastior nu i-a povestit laureatei Nobel niciodată despre colaborarea sa cu poliţia politică, nici măcar când au discutat despre „Leagănul respiraţiei".
„O decizie mai veche decât prietenia noastră"
Scriitoarea admite că are resentimente faţă de tăcerea lui Pastior, de care o lega o prietenie strânsă. „Putea să spună. Au existat ocazii să-mi povestească. Tăcerea lui trebuie că a fost o decizie clară. O decizie probabil mult mai veche decât prietenia noastră", mărturiseşte Müller. Cu toate acestea, dezvăluirea faptului că Pastior fusese de acord să fie informator al Securităţii nu întinează imaginea prietenului. „Dacă Pastior ar mai trăi, de fiecare dată când m-aş duce la el, aş insista să-şi citească dosarul de Securitate şi să scrie despre el. Însă de fiecare dată l-aş strânge în braţe", spune Herta Müller.
Rodica Binder, jurnalist la „Deutsche Welle", compară situaţia cu un caz asemănător, cel al scriitorului Günter Grass. „E greu să dai o explicaţie de ce a tăcut, la fel cum e greu să spunem de ce Günter Grass, care se bucură şi de o autoritate morală, a ascuns atâta amar de vreme faptul că a făcut parte în tinereţe din trupele SS", a declarat Binder pentru „Adevărul".
Laureat al Premiului Büchner
Născut în 1927, în comunitatea germană din România, Oskar Pastior (foto) a fost deportat în 1945 în Uniunea Sovietică, la muncă forţată. A revenit în România în 1949, unde a făcut studii de germană. Din 1960 şi până în 1968 (când a fugit definitiv în Vest), a fost redactor la secţia română a Radiodifuziunii. Poetul a fost recompensat în 2005 cu Premiul Büchner, cea mai prestigioasă distincţie literară germană. S-a stins din viaţă în 2006, la Frankfurt, la vârsta de 78 de ani.
“Dacă Pastior ar mai trăi, aş insista să-şi citească dosarul de Securitate şi să scrie despre el. Însă, de fiecare dată, l-aş strânge în braţe."
Herta Müller scriitoare