Gruparea salafistă Al-Mourabitoune care susţine că-l deţine pe românul răpit în Burkina Faso a mai ucis doi români în Algeria

Gruparea salafistă Al-Mourabitoune, care a anunţat marţi că îl deţine pe românul răpit în Burkina Faso, este o mişcare înfiinţată în urmă cu aproximativ doi ani de islamistul Mokhtar Belmokhtar, care a devenit cunoscută printr-un atac din 2013 soldat cu moartea a doi români, în Algeria.

Gruparea jihadistă salafistă Al-Mourabitoune a afirmat într-o înregistrare audio difuzată marţi de agenţia mauritană Al-Akhbar că îl deţine pe românul răpit în Burkina Faso în aprilie.

Revendicarea apare însă ca un nou episod în lupta pentru influenţă în interiorul grupării. Aceasta a fost înfiinţată în 2013 prin fuziunea între gruparea lui Mokhtar Belmokhtar, Semnatari cu sânge, şi Mişcarea pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest (MUJAO), una dintre formaţiunile jihadiste din nordul Mali vizate de Operaţiunea franceză Serval, lansată în 2013.

Mokhtar Belmokhtar a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce a revendicat atacul din 2013 de la In Amenas, un complex de exploatare a gazelor din Algeria, soldat cu moartea a 40 de persoane, majoritatea străini, între care şi doi români. La scurt timp după acest atac, procuratura din New York l-a pus sub acuzare pentru implicarea în această luare de ostatici. Ulterior, gruparea a revendicat mai multe atentate în Mali şi Niger. 

Activitatea lui Belmokhtar în rândul islamiştilor datează din 1989, când a jurat să răzbune moartea islamistului palestinian Abdullah Yusuf Azzam. El a mers în Afganistan pentru a lupta împotriva armatei sovietice şi a fost antrenat de mujahedinii susţinuţi de Statele Unite. Ulterior el a luptat împotriva Statelor Unite în timpul războiului din Afganistan după atentatele din 11 septembrie 2001.

Mokhtar Belmokhtar, zis Chiorul, a revendicat atacul din 2013 de al rafinăria de la Amenas, Alegeria, în care au murit 40 de persoane, între care ş doi români

Belmokhtar, în vârstă de 42 de ani, şi-a pierdut un ochi în timpul unei lupte, ceea ce i-a adus numele de "Chiorul". După revenirea în Algeria, el a devenit unul dintre liderii Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI), organizaţie pe care a introdus-o în nordul Mali. Belmokhtar a fost condamnat la moarte în contumacie în Algeria, în 2007.

Surse din cadrul serviciilor de securitate din Mali declarau în octombrie 2012 că Belmokhtar a fost destituit de şeful AQMI de la conducerea brigăzii sale, iar în decembrie el anunţa pe forumurile islamiste înfiinţarea unei noi unităţi de combatanţi, Semnatari cu sânge. În 2013, în urma uniunii cu MUJAO, el a format gruparea Al-Mourabitoune.

La nici doi ani de la înfiinţarea sa, în interiorul grupării au intervenit neînţelegeri între Belmokhtar şi un alt lider, Adnan Abou Walid Sahraoui. Acesta din urmă a difuzat miercuri o înregistrare audio publicată de agenţia mauritană Al-Akhbar în care anunţa că gruparea a depus jurământ de credinţă Statului Islamic.

Adnan Abou Walid Sahraoui se exprimase de mai multe ori în numele Al-Mourabitoune, mai ales pentru a revendica răpiri, atacuri sau atentate sinucigaşe în partea de nord a statului Mali. 

Vineri, Belmokhtar a contestat acest jurământ de credinţă, afirmând că el "nu respectă condiţiile şi normele Shura", organismul central al Al-Mourabitoune, şi, prin urmare, "nu implică" gruparea, "care rămâne loială jurământului de credinţă depus lui Ayman al-Zawahiri (liderul Al-Qaida)".

Specialişti în aceste probleme au interpretat aceste declaraţii contradictorii ca semnul ascensiunii lui Adnan Abou Walid Sahraoui în ierarhia grupării şi disensiunile care ar putea conduce la scindarea acesteia. Un expert mauritan în jihadismul din regiunea Sahel, Isselmou Ould Salihi, vede în declaraţia atribuită lui Adnan Abou Walid Sahraoui o "creştere a puterii" acestui rival al lui Belmokhtar.

Autorităţile române verifică autenticitatea revendicării

Celula de criză interinstituţională din MAE care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso continuă procedurile de verificare a autenticităţii revendicarii audio difuzata în presă.

Având în vedere specificul acestei operaţiuni, procedurile de verificare pot să dureze, nefiind aşteptat un rezultat imediat, informează MAE.

În cazul care se va confirma autenticitatea mesajului, Celula de criză precizează că lansarea unui astfel de mesaj în spaţiul public se încadrează în tiparul obişnuit al situaţiilor de acest gen.

Celula de criză continuă să colaboreze strâns cu partenerii internationali ai Romaniei. Având în vedere specificitatea unor astfel de cazuri, este recomandabil ca tratarea acestora în spaţiul public să se facă cu toată precauţia.

Celula de criză interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso a fost constituită la 4 aprilie 2015, atunci când situaţia cetăţeanului român a fost cunoscută autorităţilor române,

În prezent, din Celula de criză fac parte reprezentanţi ai MAE, SIE, SRI, MApN şi ai Administraţiei Prezidenţiale.

Celula de criză a transmis permanent informări Preşedintelui României şi Primului Ministru.

Celula de criză interinstituţională convocată de MAE lucrează în permanenţă pentru gestionarea situaţiei.

Împreună cu MAE, care acţionează pe toate canalele diplomatice disponibile şi gestionează activitatea de comunicare, autorităţile române competente în domeniul securităţii naţionale (SIE, SRI, MApN) care sunt reprezentate în Celula de criză convocată de către MAE depun toate eforturile pentru eliberarea cetăţeanului român.

Fiecare instituţie acţionează cu instrumentele şi metodele specifice de acţiune, conform competenţelor stabilite prin Metodologia aprobată de CSAT.