Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş ar putea afla decizia definitivă în dosarul Hidroelectrica

Curtea Supremă ar putea da luni decizia definitivă în dosarul Hidroelectrica, în care fostul ministru Codruţ Sereş a fost condamnat în primă instanţă la patru ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, după ce ar fi acoperit nereguli la compania de stat.

Codruţ Şereş se află deja în spatele gratiilor, după condamnarea în cazul privatizărilor strategice. În martie 2014, fostul ministru al Economiei a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul Hidroelectrica, decizia nefiind definitivă.

Completul de trei judecători de la instanţa supremă a decis achitarea lui Codruţ Şereş pentru constituire de grup infracţional organizat şi condamnarea fostului ministru la patru ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea dreptului de a exercita funcţii publice pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

Acuzaţiile anchetatorilor

Fosta echipă de conducere de la Hidroelectrica este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul secetei severe şi al nivelului foarte scăzut al Dunării, nu a invocat clauza de forţă majoră din contractele de furnizare a energiei electrice şi nu ar fi luat măsuri pentru renegocierea preţurilor, dată fiind noua situaţie din Sistemul Energetic Naţional.

În acest context, Codruţ Şereş, care pe vremea aceea era ministrul Economiei, i-ar fi sprijinit şi protejat pe oficialii Hidroelectrica, deşi ştia care este situaţia companiei.

În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruţ Şereş de complot şi subminarea economiei naţionale, iar conducerea Hidroelectrica a fost trimisă în judecată pentru că a desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 165 de milioane de dolari patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional – ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.