Finul lui Ponta face ca naşul: votează contra propriei legi

Deputatul PSD Marius Manolache, finul premierului Victor Ponta, a încercat un nou atac asupra Justiţiei, însă a reuşit doar să se facă de râs în faţa colegilor, a preşedintelui CSM şi a preşedintei Curţii Supreme. În faţa argumentelor, până şi el a votat împotriva propriului proiect de lege.

Deputaţii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor au respins, luni, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege prin care se dorea limitarea competenţelor completelor de cinci judectări de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Iniţiatorul proiectului, Marius Manolache, şi-a respins propriul text de lege, după ce i-a fost predată o adevărată lecţie de drept de către Livia Stanciu, preşedintele ÎCCJ, prezentă la dezbatere.

Marius Manolache, finul premierului Ponta şi parlamentar care de-a lungul timpului a semnat mai multe texte de lege controversate, a urmărit, prin modificările aduse Legii privind organizarea judiciară, ca sentinţele pronunţate pe fond de către Înalta Curte să nu poată fi atacate decât dacă apelul este în favoarea inculpatului. Prin această iniţiativă, Completul de 5 de la ÎCCJ nu ar putea da condamnări mai mari decât cele pronunţate de Completul de 3.

Proiectul de lege a stârnit interesul principalelor instituţii judiciare, care şi-au trimis reprezentanţi la lucrările Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor de luni: Livia Stanciu din partea ÎCCJ, Marius Tudose din partea CSM, şi secretarul de Stat din Ministerul Justiţiei, Liviu Stancu.

„E o propunere de lege, nu un atac la Justiţie“

După ce lucrările şedinţei au fost deschise, iniţiatorul legii şi-a început discursul de prezentare al proiectului de lege prin precizarea că demersul său este „o propunere legislativă, nu un atac la Justiţie, aşa cum spune presa“. Manolache şi-a reluat discursul de apărare a proiectului prin susţinerea că demersul său nu pune la îndoială corectitudinea unui complet de judecată, fie că e vorba de completul de trei, fie că e un complet de cinci, şi a subliniat că „dacă ar exista o Justiţie ideală, poate nici nu ar fi nevoie de o cale de atac“. 

Demnitarul, deasupra cetăţeanului

Argumentele lui Manolache şi proiectul său de lege au fost aspru criticate de Livia Stanciu, magistrat care i-a predat o adevărată lecţie de tehnică judiciară. Potrivit Liviei Stanciu „propunerea contravine reglementării generale a apelului.  Se ajunge la o altă situaţie total nelegală. Conţine o soluţie discriminatorie pentru persoane aflate în situaţii identice, adică în situaţie de apel“. 

Menţiunea şefei ÎCCJ face referire la oamenii obişnuiţi care sunt judecaţi în prima instanţă la Judecătorii, Tribunale sau Curţi de Apel, spre deosebire de cei care au funcţii de demnitari şi care sunt judecaţi în primă instanţă la Înalta Curte.

La rândul său, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a precizat că instituţia pe care o reprezintă a dat aviz negativ acestui proiect înca din luna mai şi a precizat:

„Evident că e discriminatoriu şi evident că nu scapă de critica de neconstituţionalitate“. 
După argumentele prezentate de specialişti, Comisia a votat să dea aviz negativ proiectului de lege. Votul în acest sens a fost unanim, adică şi iniţiatorul proiectului, membru al Comisiei, a votat împotriva propriei iniţiative, spre stupoarea preşedintelui de şedinţă, deputatul PSD Ciprian Nica.

Proiectul urmează să fie supus plenului Camerei Deputaţilor, după care va merge la Senat, care e Cameră decizională. 

Cine sunt beneficiarii direcţi ai „proiectului Manolache“

Unul dintre principalii beneficiari ai proiectului lui Marius Manolache este chiar Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD. Dragnea este condamnat în primă instanţă, de Curtea Supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind posibile fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Sentinţa a fost contestată de DNA - care cere o condamnare mai mare şi cu executare, dar şi de Dragnea - care susţine că este nevinovat. Astfel, dacă propunerea lui Manolache ar intra în vigoare, Completul de 5 judecători va lua în considerare doar apelul lui Dragnea. Luni, Liviu Dragnea a declarat că nu este de accord cu iniţiativa deputatului Marius Manolache.

În acest moment, pe rolul Completul de 5 judecători se mai află trei dosare de corupţie: senatorul Corneliu Dobriţoiu (PNL) - contestă 1 an cu suspendare în dosarul  „Case pentru generali”, deputatul Marian Ghiveciu (PSD) - contestă 3 ani cu suspendare pentru o retrocedare nelegală, şi fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Balaban Grăjdan- contestă 3 ani cu suspendare pentru favorizarea lui Adrian Năstase. 

La uşa Completului

La Curtea Supremă se judecă pe fond, în complet de trei judecători, dosarele în care sunt implicaţi înalţi magistraţi, parlamentari sau miniştri. Apelul în aceste cauze se face la Completul de 5 judecători Sunt două asemenea complete în cauze penale,conduse de preşedintele instanţei, Livia Stanciu, şi de vicepreşedintele Ionuţ Matei.

Pe rolul Curţii Supreme în faza de fond sunt mai multe dosare de corupţie, cele mai recente sunt  „Turceni-Rovinari”- în care sunt trimişi în judecată Victor Ponta şi senatorul Dan Şova, sau cel în care au fost inculpaţi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dan Motreanu, şi fostul consilier prezidenţial, George Scutaru. Alte dosare de impact: „Gala Bute”- Elena Udrea, cele trei dosare ale fostei şefe DIICOT, Alina Bica, „Jaf în codrii României”- Viorel Hrebenciuc şi Tudor Chiuariu, cazul  „Microsoft”- Dorin Cocoş, cel al deputatului Sebastian Ghiţă sau al fostului judecător de la Curtea Constituţională, Toni Greblă.

Dan Ionescu: „O diversiune“

Analiştii au taxat controversata iniţiativă legislativă a deputatului PSD Marius Manolache, care limitează competenţele completelor de cinci judecători de la Curtea Supremă. Aceştia afirmă că proiectul este unul cu „dedicaţie”, pentru a-i face scăpaţi pe demnitarii care ajung în boxa acuzaţilor.

„Proiectul este o diversiune ca mai toate iniţiativele din justiţie din ultimii ani. Sunt tot felul de încercări de a limita competenţele completelor de judecată sau a procurorilor atunci când vine vorba de factorul politic. Este inutil să desfăşurăm lista lungă a condamnărilor care ar fi scăpat de tot sau cu pedepse scăzute dacă această lege ar fi funcţionat în anii care au trecut. Asistăm la aceeaşi luptă a politicienilor cu Justiţia în speranţa că vor putea să scape de puşcărie“, a declarat, pentru „Adevărul“, analistul politic Dan Ionescu.

Răzvan Prişcă: „Discriminează inculpaţii care nu sunt demnitari“

La fel de tranşant este şi consultantul politic Răzvan Prişcă. Acesta spune că proiectul de lege nu numai că atacă principiile Dreptului, dar este flagrant neconstituţional pentru că discriminează inculpaţii care nu au calitatea de demnitar şi nu sunt judecaţi în primă instanţa la Curtea Supremă.

„Prin proiectul de lege propus, familia extinsă Ponta aduce un atac la principiile Dreptului Român! De aproape 2000 de ani, în justiţie, acuzatorul şi apărătorul sunt egali în drepturi şi în arme pentru ca judecătorul să poată pune lucrurile în balanţă şi să găsească soluţia echitabilă. Este o aberaţie de-a dreptul fantasmagorică şi care pe lângă că se vrea o piedică pusă DNA-ului, este scrisă şi în grabă, pe genunchi, dovadă fiind faptul că prevederea se referă doar la procesele de la nivelul ÎCCJ, creând practic un dezechilibru între ce se judecă la Curtea Supremă şi ce se judecă la nivel de judecătorii, tribunale şi curţi de apel. Şi numai din acest motiv, propunerea este flagrant neconstituţională pentru că discriminează inculpaţii care nu au calitatea de demnitar şi nu sunt judecaţi în prima instanţa la ÎCCJ“, a declarat analistul.

Răzvan Prişcă arată că piedicile puse luptei anticorupţie îmbracă noi forme, tot mai greu de contracarat. ”Precum am mai spus-o, în această etapă a luptei anticorupţie nu o să mai asistăm la cazuri de politicieni care vor încerca să mituiască sau să influenţeze procurori şi judecători, ci la politicieni care se vor strădui să stopeze anchetele prin mijloace legislative, să lase procurorii şi judecătorii fără instrumentele de lucru. Că a fost marţea neagră, că a fost iniţiativa domnului Şerban Nicolae, că e acest caz, astfel de idei pe principiul „să încercăm marea cu degetul“ vor mai fi cu siguranţă. Ele arată încă o dată cât de cariat este actualul Parlament”, a mai spus consultantul politic.