Expert anticorupţie: „Ministrul Victor Costache nu este în conflict de interese“. Ce spune despre situaţia de la Sănătate

Expertul anticorupţie Oana Ştefan e de părere că şeful Ministerului Sănătaţii, Victor Costache, nu este în conflict de interese din cauza funcţiei pe care o ocupă în Executiv şi a profesiei de chirurg pe care şi-o exercită, în paralel, la o clinică particulară.

Deşi legea veche prevedea şi sancţiona o astfel de situaţie, ea a fost eliminată din Noul Cod penal, astfel încât nu se mai poate pune problema conflictului de interese, ci doar a unei discutabile incompatibilităţi.

Laura Oana Ştefan a scris un mesaj pe Facebook, unde pune în oglindă vechiul şi noul text de lege.

„Din punct de vedere legal nu e conflict de interese la ministrul sănătăţii - vă reamintesc faptul că prevederea această nu se aplică în cazul actelor normative. Un conflict de interese ar putea apărea dacă ministrul s-ar implică în adoptarea unui act individual care să se aplice lui sau unei persoane apropiate (Codul penal a fost modificat şi a fost eliminată ipoteza baneficiului pentru angajator)”, arată Oana Ştefan.

Ce prevede Noul Cod penal

Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane:

„Art. 301.

• Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul ÎI inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupă o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.
• Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:

• a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
• b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de această”.

Ce spunea vechea legislaţie

Textul anterior modificărilor era acesta:

„Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul ÎI inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupă o funcţie publică pe durată maximă. Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

„Ocuparea concomitentă a două funcţii - cea de ministru şi cea de medic primar - se poate discuta din perspectiva incompatibilităţii. Azi în legea românească nu există o interdicţie de a ocupă concomitent cele două funcţii. Şi eu cred că e bine aşa - nu e musai ca ministrul să fie medic, dar cred că nici nu poate să fie o problema dacă este şi ştie măcar parţial sistemul”, scrie expertul anticorupţie.

„Ce rămâne încă în discuţie este când îşi fac oamenii ăştia timp pentru un job în plus ştiind cât de time consuming ( n.r. - cronofagă) e funcţia de ministru. Şi de ce avem astfel de dezbateri doar când demnitarii vin din privat. Sectorul public de sănătate nu e influenţat de deciziile ministeriale? Doar cel privat?”, îşi încheie mesajul Oana Ştefan.