Exerciţiul SEISM 2018, la final. Raed Arafat: „Trebuie să înţeleagă omul ce înseamnă un dezastru”
0Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat, joi, că trebuie ca populaţia să fie pregătită cât mai bine pentru a şti cum să reacţioneze în urma unui eventual dezastru.
„Serviciile de urgenţă, fără comunitatea să ştie bine ce are de făcut, nu vor reuşi să facă tot ce trebuie. Trebuie să înţeleagă omul ce înseamnă un dezastru, trebuie să nu mai asculte tot ce apare în cinci minute după un dezastru şi începe să-l deruteze total", a spus el.
Raed Arafat a explicat că, în urma exerciţiului Seism 2018, concluziile se vor trage în următoarele două-trei săptămâni. De asemenea, el a spus că populaţia trebuie să fie pregătită cât mai bine pentru a şti cum să reacţioneze în cazul unui dezastru.
„Vom continua să facem, pentru că noi am făcut cu populaţia civilă mai multe informări, am exersat partea Ro-Alert, care este un exerciţiu pentur populaţie, dar clar că trebuie să coborâm la nivelul comunităţii şi trebuie să pregătim comunitatea cât mai bine. Serviciile de urgenţă, fără comunitatea să ştie bine ce are de făcut, nu vor reuşi să facă tot ce trebuie. Trebuie să înţeleagă omul ce înseamnă un dezastru, trebuie să nu mai asculte tot ce apare în cinci minute după un dezastru şi începe să-l deruteze total în timpul unei calamităţi... Trebuie omul să ştie să filtreze informaţiile, să ştie ce să creadă, ce să nu creadă, trebuie să ştie cum să se comporte, trebuie să aibă trusa lui de urgenţă, trebuie să ştie că sursa oficială de informaţie în timpul unui dezastru nu poate să fie decât serviciile oficiale de urgenţă ale statului şi nu unii şi alţi experţi care vin şi aruncă informaţii pe diferite căi ale media, care nimeni nu ştie originea lor", a afirmat Arafat.
Clădiri în care s-au făcut modificări care au afectat structura de rezistenţă
El a adăugat că în special în social media se adună astfel de informaţii necontrolate, neverificate. „Toate aceste aspecte trebuie oamenii să le înţeleagă şi să se pregătească pentru ele. Noi nu vrem niciodată să ne gândim că va fi un dezastru, dar nimeni nu ne garantează că acest lucru nu se va întâmpla şi atunci cel mai bine este să fie pregătiţi când nu este o situaţie de urgenţă ca, la momentul când este o situaţie de urgenţă, să ştie cum să reacţioneze", a spus el.
El a spus că multe clădiri din Bucureşti nu au fost analizate privind rezistenţa la un eventual cutremur, dar o problemă mai serioasă o reprezintă clădirile în care s-au făcut modificări care au afectat structura de rezistenţă. Exerciţiul Seism 2018 a avut ca scop antrenarea tuturor structurilor responsabile de conducere, coordonare şi răspuns, la nivel local, regional şi naţional, în cazul producerii unui seism major cu victime multiple.
Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, unde seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău.
Despre ce a fost vorba în exerciţiu
O replică de 5,8 grade a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs, duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia. În urma replicii, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a solicitat suplimentarea forţelor din Bucureşti cu echipe de căutare-salvare (inclusiv alpinişti) din judeţele Vrancea, Braşov, Constanţa, Călăraşi, Buzău, Argeş.
Luni, la ora 16.45, a avut loc o nouă replică, în zona Vrancea, la o adâncime de 136 de kilometri, având magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter. Cea mai afectată zonă a fost, şi de această dată, municipiul Bucureşti.
Ultimul bilanţ al exerciţiului Seism 2018 arăta că cel puţin 4.587 persoane şi-au pierdut viaţa, iar 8.585 au fost rănite. 50.000 persoane au rămas fără locuinţe, dintre acestea, 11.200 fiind adăpostite în taberele amenajate de autorităţi la Arena Naţională şi în localităţile Afumaţi şi Voluntari din judeţul Ilfov. La nivelul municipiului Bucureşti, 48.000 de consumatori nu aveau energie electrică, iar 55.000 nu aveau apă curentă.