EXCLUSIV Ultima „bătălie“ pentru averea uriaşă a unui ministru ucis de comunişti

Fiica ziaristului N.D. Cocea şi nepoata politicianului liberal Ion Manolescu Strunga nu a mai trăit să îşi vadă visul cu ochii: recuperarea averii familiei. După decesul Ioanei Maria Cocea, la Instanţa supremă solicită restituirea unei impresionante colecţii de artă moştenitorii ei, Alexandra, Maria şi Vladimir Habiballa.

Moştenitorii fostului ministru liberal al Industriilor din perioada interbelică, Ion Manolescu Strunga, care a murit în detenţie la Penitenciarul Sighet în 1951, se vor prezenta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe data de 20 februarie în dosarul de revendicare a unei averi fabuloase a politicianului.

Ion Manolescu Strunga s-a născut pe 12 mai 1889 în comuna Strunga, judeţul Iaşi şi a murit pe 19 aprilie 1951, la închisoarea Sighet. Procesul pentru recuperarea averii liberalului a fost deschis în 2011 de nepoata fostului ministru, descendent la rândul său dintr-o mare familie de boieri. Este vorba despre sculptoriţa Ioana Maria Algne Bălaşa Cocea, ai cărei părinţi erau Gina Manolescu Strunga – fiica politicianului – şi ziaristul N.D. Cocea, un controversat intelectual de stânga.

Ioana Maria Cocea a câştigat în timp un lung şir de imobile care au aparţinut familiei Manolescu. Ultimul ei demers în justiţie a fost legat de revendicarea colecţiei de artă a înaintaşului ei: zeci de tablouri semnate de pictori români celebri, icoane pictate pe lemn, sculpturi şi o impresionantă bibliotecă.

Este foarte greu de stabilit valoarea totală a obiectelor de artă revendicate, deoarece multe nu au fost evaluate pe o piaţă de profil. De exemplu, sculptura în bronz „Himeră“ de Dimitrie Paciurea ar putea fi raportată la lucrarea „Himera Pământului“ de acelaşi autor, care a fost vândută la o licitaţie în 2014 pentru 70.000 de euro.

Ultima descendentă a familiei de boieri Manolescu, dar şi fiica ziaristului N.D. Cocea, a murit recent, iar acum moştenitorii ei continuă lupta în instanţe pe avere. Astfel, Mohamed El Amin Habiballa Nayla-Alexandra, Habiballa Terra-Maria-Amal şi Habiballa Vladimir-Nur-Ioan sunt singurii care au rămas pentru a moşteni fabuloasa avere a vechii familii de boieri moldoveni. Un deceniu i-a trebuit Ioanei Maria Cocea să îi convingă pe judecători că ea este urmaşa lui Ion Manolescu Strunga, deoarece regimul comunist a făcut tot posibilul să şteargă din arhive orice detaliu legat de numele său.

„Adevărul“ a intrat în posesia motivării prin care Curtea de Apel Bucureşti i-a dat dreptate Ioanei Maria Cocea şi a statuat că o serie întreagă de lucrări de artă trebuie să îi fie restituită de la Muzeul Naţional de Artă al României. Este vorba despre picturi semnate de Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Constantin Aricescu, Jean Steriade sau Iosif Iser, dar şi sculpturi de Dimitrie Paciurea.

Tablourile confiscate de comunişti

Urmaşa boierului Ion Manolescu Strunga a trebuit să refacă lista tablourilor confiscate de comunişti în 1950. Comuniştii i-au luat toată averea, printre care şi impresionanta colecţie de picturi, care a ajuns în custodia Muzeului Naţional de Artă. Astfel, urmaşii revendică acum:

• Statueta de bronz „Himeră“ - autor Dimitire Paciurea;
• Statuetă din ghips reprezentând „Fecioara cu prunc“;
• Tablou „Pomi înfloriţi“ - ulei pânză - autor Steriade;
• Tablou „Peisagiu“ - ulei lemn - autor Constantin Aricescu;
• Tablou „Portret de fată“ - ulei carton - autor Camil Ressu;
• Tablou „Cafenea in Tulcea“ - ulei carton - autor Nicolae Dărăscu;
• Tablou „Scenă de mizerie“ - pastel - autor Ion Bărbulescu B’arg;
• Tablou „Peisaj de ţară“ - ulei carton - autor Camil Ressu;
• Tablou „Piaţă din Tulcea“ - ulei carton - autor Camil Ressu;
• Tablou „Portet femeie“ - ulei lemn - St. Temniczmans;
• Tablou „Peisagiu“ - pastel carbon - Iser;
• Tablou „Gutui“ - ulei pânză - autor Octav Băncilă;
• Tablou „Piaţa teatrului“ - ulei carton - autor Nicolae Dărăscu.

Comuniştii erau „bâtă” la capitolul artă

Numai o parte din aceste picturi au putut fi identificate, deoarece procesul verbal din data de 30 iunie 1950 au fost consemnate doar prin descrierea lor sumară. În cazul multora dintre ele, ofiţerii comunişti care le-au confiscat nu au scris autorul lucrării, deoarece nu se pricepeau la artă, astfel încât ei am consemnat ce au văzut:

• Poziţia 639 - una pictură în ulei, reprezentând o margine de sat, 0,70 x 0,60 m;
• Poziţia 640 - una pictură în ulei, reprezentând pomi, 0,76 x 0,65 m;
• Poziţia 641 - una pictură în ulei, reprezentând fructe şi un ulcior semnat Camin, 0,85 x 0,65 m;
• Poziţia 642 - una pictură în ulei, reprezentând trandafir semnat Camerus, 0,75 x 0,65 m;
• Poziţia 643 - una pictură în ulei, reprezentând o stradă pe ploaie, 0,78 x 0,66 m;
• Poziţia 644 - una pictură în ulei, reprezentând o boltă de casă, semnată Dănescu, 0,66 x 0,58 m;
• Poziţia 645 - una pictură în ulei, reprezentând o grădină în faţa casei, semnată Cornescu, 0,72 x 0,63 m;
• Poziţia 646 - una pictură în ulei, reprezentând apus şi pomi, semnat Aricescu, 0,43 x 0,35 m;
• Poziţia 647 - una pictură în ulei, reprezentând o margine de apă cu pomi, 0,43 x 0,35 m;
• Poziţia 648 - una pictură în ulei, reprezentând o masă (pahar cu vin şi ardei gras) semnat Maniu, 0,85 x 0,65 m;
• Poziţia 649 - una pictură în ulei, reprezentând portocale, semnat Actor, 0,80 x 0,66 m;
• Poziţia 650 - una pictură în ulei, reprezentând o apă cu 2 bărci, 0,77 x 0,62 m;
• Poziţia 651 - una pictură în ulei, reprezentând o cană cu violete, semnat Filotti Atanasiu.

Două acte din instanţă puse „în oglindă”

În motivarea Curţii de Apel Bucureşti, magistraţii arată că Ioana Maria Cocea este moştenitoarea lui Ioan Manolescu Strunga, care a murit în detenţie la Penitenciarul Sighet. Motivarea este cenzurată, însă face referire la o altă decizie a Tribunalului Iaşi, de asemenea consultată de „Adevărul“.

Certificatul de deces al lui Ion Manolescu-Strunga. Foto memorialsighet.ro

„Tribunalul Iaşi a pronunţat sentinţa civilă 680/2012 în dosarul 8684/99/2009 prin care a admis acţiunea reclamantei şi a anulat dispoziţia 1026/2009 obligând unitatea deţinătoare la acordarea măsurilor reparatorii“, notează magistraţii.

În actul la care fac referire judecătorii, Ioana Maria Cocea este identificată mult mai clar. Este vorba despre un proces de revendicare imobiliară pe care aceasta l-a câştigat cu Primăria Comunei Strunga (PSC – în actul consultat de „Adevărul“).

„În ceea ce priveşte dovada că autorul ei (Ioana Maria Cocea - n.r.) a fost expropriat, aceasta a fost făcută cu procesul verbal de expropriere şi nu este contestată nici de pârât, singura obiecţie a acestuia fiind faptul că în dovada de expropriere este consemnat I.M. (Ion Manolescu - n.r.), iar certificatul de unic moştenitor este după defunctul M.S.I. (Manolescu Strunga Ion - n.r.), decedat la data de 21.04.1951, iar in certificatul de deces figurează Mano (…).S(…) – (Manolescu Strunga, vezi facsimil act de deces). Aceste confuzii cu privire la numele autorului ei (al Ioanei Maria Cocea - n.r.) au fost posibile datorită faptului că (…) moşierii anilor ‘40 obişnuind a-şi adăuga la nume şi numele localităţii unde aveau moşia în înscrisurile vremii apărând în mai multe ipostaze“, arată magistraţii Tribunalului Iaşi.

„De altfel, însuşi P.C.S. (n.r. – Primăria) în dispoziţia atacată consemnează atât M.S.I (…); M. Strunga I., cât şi I.M.S., aceste trei nume şi prenume desemnându-l de fapt pe I.M. (n.r. – Ion Manolescu) cel expropriat. Neconcordanţele din certificatul de deces se datorează faptului că autorul ei a decedat în Penitenciarul Aiud în masacrul comuniştilor cunoscut sub „noaptea demnitarilor din 5/6 Mai 1950“, autorităţile comuniste din acea vreme având interes în a crea confuzii cu privire la numele celor ucişi“, se consemnează în documentul citat.