EXCLUSIV Controverse juridice în legătură cu semnarea declaraţiei pe propria răspundere. Avocat: Neclaritatea duce la abuzuri şi probleme birocratice

Ministerul de Interne îi obligă pe români să semneze olograf declaraţia pe propria răspundere atunci când vor să părăsească domiciliul. În interpretarea MAI, sunt valabile doar acele documente care sunt semnate cu pixul pe hârtie. Totuşi MAI spune că românii pot fotografia documentul pentru a-l prezenta pe telefon, dar nu arată şi cum vor face diferenţa poliţiştii între unul semnat „olograf” şi altul semnat „electronic”.

Ministerul de Interne a dat publicităţii o serie de 38 de intrebări şi răspunsuri cu privire la respectarea măsurilor impuse pe perioada stării de urgenţă.

Una dintre ele se referă la oblogativitatea semnării olografe a declaraţiei pe propria răspundere atunci când cetăţenii părăsesc domiciliul.

Pe scurt, MAI spune că românii nu pot semna declaratia pe propria raspundere direct în PDF, pe laptop, decat atunci cand au semnatură electronică autorizată (n.r. – cum au multe firme, ori persoanele fizice autorizate). Asta presupune achiziţionarea unui soft, cu elemente de securitate, care certifică faptul că acea semnătură electronică aparţine, într-adevăr, semnatarului.

Potrivit MAI, pentru restul oamenilor, singura soluţie este printarea documentului, semnarea, apoi fotografierea lui.

„Adevărul” l-a contactat pe avocatul Adrian Cuculis, pe care l-a întrebat dacă semnătura electronică – prin asta înţelegându-se acea semnătură făcută direct în fişierul PDF, fără acel soft – este sau nu valabilă.

Răspunsul avocatului este că acea semnătură nu poate fi considerată olografă, deoarece e executată prin mijlocirea unui dispozitiv electronic. Pe de altă parte, problema este că nici autorităţile nu au cum să stabilească dacă respectiva semnătură este olografă sau nu, decât în urma unei expertize.

„Semnătura olografă e semnătura aplicată fără mijlocirea unui dispozitiv electronic.  Şi, teoretic, chestiunea asta de semnare cumva olograf, dar prin mijlocirea unui dispozitiv electronic este un fel de invenţie, care dacă dacă ar fi să o luăm la bani mărunţi ar pica testul în faţa instanţei de judecată. Pe partea cealaltă, oamenii ăştia spun aşa: voi prin semnătura olografă vă asumaţi răspunderea inclusive penală (fals sub semnătură private şi uzul de fals). Semnarea pe un dispozitiv electronic, teoretic, chiar ar putea să fie infirmată: să pui un X sau oricare altă semnătură, cu datele respective şi să nu poate face acest lucru obiectul unui dosar penal şi tu chiar să fii tras la răspundere, pentru că lipseşte chestiunea asta cu semnătura olografă. Semnătura olografă e când pun mâna pe pix şi semnez foaia respectivă”, a declarat avocatul Adrian Cuculis pentru „Adevărul”.

Probleme birocratice

În acelaşi timp, aplicaţia STS permite semnarea electronică a documetului pe propria răspundere.

„În accepţiunea largă, semnătura electronica are şi o lege care o reglementează: o semnătură care să poată fi identificată printr-un token de Securitate şi, sigur, să ţi-o valideze dispozitivul respectiv. Deci nu putem să vorbim în cazul respective despre o semnătură electronica, pentru că nu se fac digital, se face într-un format care până în momentul de faţă nu era agreat, mai mult sau mai puţin. Să ne aducem aminte ce se întâmplă atunci când mergem să semnăm contracte de închiriere a unor maşini: semnătura aceea cu pixul electronic. Şi acolo, din punctul meu de vedere este o problemă, pentru că nu respectă acestă condiţie a nemijlocirii. Nemijlocirea presupune până la urmă semnarea directă a foii”, spune avocatul.

Avocat: Concluzia lor este că da, s-ar putea să vedem lucruri de genul ăsta: nu considerăm că este semnată declaraţia şi îţi dăm amendă că nu ai declaraţia, de fapt. Într-acolo ar duce toată povestea asta.

Reporter: Eu am semnat în docuumentul PDF cu mouse-ul. Cum îşi dă seama domnul poliţist că am semnat cu mouse-ul şi nu cu pixul, atunci când îi arăt documentul pe telefon?

Avocat: Păi nu îşi dă seama. Nu o să îşi dea seama. De asta, din puntul meu de vedere, dacă ar fi venit şi ar fi spus: trebuie să ai cu tine declaraţia în original, cu semnătură olografă, nu ar fi lăsat loc de niciun fel de interpretare. Pe partea cealaltă, tu dacă spui: stai puţin că pot să o downloadez, o să apară tot timpul situaţii ambigue de genul acesta, care nu vor face nimic altceva decât să faciliteze şi comiterea de abuzuri şi neclaritate în interpretarea şi aplicarea actului legislativ, tot felul de probleme de ordin tehnic, tehnologic, birocratic.

Avocatul spune că a întâlnit situaţii în care oamenii au fost amendaţi deoarece au trecut o altă dată în declaraţia pe propria răspundere, ori de câte ori au părăsit domiciliul pentru acelaşi motiv.

„Am văzut oameni care au fost amendaţi pentru că au completat declaraţia şi au schimbat data de jos. Păi dacă eu mă duceam în mod recurrent să fac un anumit lucru, am schimbat data. De ce trebuie să mă amendezi? Dacă am fost de un anumt număăr de ori am schimbat doar data, în aceeaşi declaraţie, care e la fel de valabilă. Aceasta e o  chestiune de formă, nu afectează valabilitatea declaraţiei. Răspunderea este aceeaşi. În ipoteza aplicării unei amenzi, ea va fi anulată, sigur”, mai spune avocatul Adrian Cuculis.

Ce a dat publicităţii Grupului de Comunicare Strategică

Întrebare: Unde găsesc modelul corect de declaraţie pe propria răspundere. Este obligatoriu să o prezint fizic sau este suficient să arăt poza de pe telefon?

Răspuns: „Ordonanţa Militară 3/2020 prevede la art. 4 alin. (3) că "Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei, motivul şi locul deplasării, data şi semnătura". Asta presupune faptul că documentul „ poate fi redactat/completat de pe PC/laptop în câmpurile predefinite, în formatul PDF, necesitând tipărirea şi semnătura olografă a titularului. Ulterior, îl puteţi fotografia şi păstra în telefonul/tableta dvs. pentru a-l prezenta autorităţilor.

Până în acest moment, singura modalitate legală de autentificare a declaraţiei pe proprie răspundere este semnătura olografă. Această semnătură olografă face ca, pentru acel act semnat, să existe răspundere juridică, cu tot ceea ce presupune acest lucru în situaţia în care persoana ar fi trasă la răspundere. În ceea ce priveşte semnătura electronică, ea trebuie să urmeze nişte paşi prealabili de validare pentru persoana care o foloseşte şi presupune un anumit regim de utilizare.

Declaraţia pe proprie răspundere poate fi descărcată de pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, de pe site-ul Ştiri Oficiale sau de pe site-ul STS.

Totodată, reamintim faptul că declaraţia pe proprie răspundere poate fi redactată integral olograf, cu preluarea tuturor elementelor din modelul declaraţiei pe proprie răspundere pus la dispoziţie”, precizează Grupul de Comunicare Strategică.