EXCLUSIV Ce spune „tătucul“ contrabandei de ţigări înainte să fie judecat. „Nicu Patron“ se dă nevinovat
0Ion Guşan, alias „Nicu Patron”, şi alţi 17 inculpaţi care în 2010-2013 au fost implicaţi în contrabandă de ţigări şi constituire de grup infracţional organizat se vor prezenta pe 12 februarie la ultimul termen de judecată. Condamnat iniţial la mai bine de 14 ani de închisoare, Patron a obţinut rejudecarea dosarului şi neagă toate acuzaţiile.
Nicu Patron, supranumit „hoţ în lege” („vor v zakone”), este ultimul şef al rakeţilor moldoveni, constituiţi într-o grupare (Patron – rus. = Cartuş) care opera după regulile mafiei ruseşti din timpurile URSS.
În România, Nicu Patron conducea o grupare de traficanţi de ţigări (din Republica Moldova) şi avea până şi o fabrică clandestină de ţigări.
Ion Guşan a fost condamnat pe 10 noiembrie 2016 de Curtea de Apel Bucureşti la 14 ami şi 8 luni de închisoare pentru grup infracţional organizat, însă Inalta Curte a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pe 30 ianuarie 2018.
Adevărul l-a întrebat pe Ion Guşan dacă este adevărat că are gradul de „hoţ în lege” în ierarhia mafiei ruseşti şi cum comentează acuzaţiile DIICOT.
„Nu vreau să comentez acuzaţiile. Nu e adevărat! Nimic nu e adevărat! Dacă nu e adevărat, ce să comentez?! Pe noi presa ne-a adus în situaţia asta, (n.r. – jurnaliştii) au scris numai minciuni”, a declarat Ion Guşan pentru Adevărul.
Rechizitoriul procurorilor DIICOT
Direcţia de Cercetare a Crimei Organizate a sesizat DIICOT în 21 februarie 2012 cu privire la existenţa unui grup de criminalitate organizată transfrontalieră, constituit din cetăţeni români, moldoveni şi ucrainieni, care se ocupa cu producerea şi comercializarea de produse contrafăcute din tutun.
DIICOT nota în rechizitoriu că Gruparea Patron (n.r. – patron, rus. – cartuş), al cărei lider incontestabil era Nicu Patron, pe numele său real Ion Gişan, avea o structură bine definită, formată din mai multe nuclee criminale, structurate piramidal.
DIICOT: Ion Guşan are gradul de „hoţ în lege”
Astfel, Nicu Patron era „strategul” grupării, iar „directorul de operaţiuni era Valeriu Gori. Cei doi erau în vârful unei reţele care acţiona în România şi în Republica Moldova, precum şi în Franţa, Italia sau Germania.
„Guşan Ion – zis Nicu Patron are din 2001 statutul de hoţ în lege – criminal de grad superior, originar din spaţiul CSI, responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei şi judecarea celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracţioinale, precum şi pentru colectarea (…) veniturilor”, se arată în rechizitoriul DIICOT.
Procurorii notează că statutul de „hoţ în lege” se acordă de liderii grupărilor criminale aflaţi la cel mai înalt nivel la Moscova, în baza unui cod de reguli, accesibil unui număr foarte restrâns de persoane. Atribuirea titlului de „hoţ în lege” se pace printr-o aşa-zisă „încoronare”, persoana căreia I se atribuie acest titlu fiind recunoscută de toţi liderii grupărilor infracţionale internaţionale ca „lider suprem”.
Sub comanda lui Nicu Patron se afla Valeriu Gori, mâna dreaptă a acestuia. Acesta din urmă contacta pe alţi şefi de grupări infracţionale autohtone şi superviza acţiunile de contrabandă, de reglare de conturi sau instituia se ocupa cu „taxele de protecţie”.
Pe palierul următor al grupării se aflau „supraveghetorii zonali” sau „locotenenţii”: Veaceslav Hariton, zis „Slava” şi Ion Druţă, zis „Vanea Pisateli” (n.r. – Vanea Scriitorul). Pe lina traficului şi a contrabandei de ţigări, pe Vanea Pisateli îl ajutau fraţii Grigore şi Tudor Druţă. În Europa, supraveghetorul operaţiunilor era Igor Tanasciuc, responsabil cu tot ce se întâmpla în Spania, Italia sau Franţa.
Două fabrici clandestine de ţigări
În România, gruparea lui Nicu Patron nu s-a mărginit la introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă. Mafioţii le produceau chiar aici, în două fabrici clandestine de ţigări, una la Braşov, iar alta în Ilfov.
„Pe teritoriul României au fost operaţionalizate în cursul anului 2011, două fabrici clanestine de producere şi ambalare ţigarete contrafăcute, sub coordonarea inculpatului Guşan Ion – alias Nicu Patron, exercitată prin locotenenţii şi oamenii săi de încredere – persoane aflate pe palierul de comandă al grupării infracţionale, care s-au ocupat de amplasarea celor două fabrici clandestine în două locaţii special căutate şi găsite în acest scop, au identificat şi furnizat materie primă – tutun şi materiale auxiliare aferente procesului de producţie (blanchete, timbre de marcare false, foiţă de aluminiu, etc) asigurând totodată întreţinerea utilajelor prin gestionarea legăturilor cu specialişti autohtoni din Republica Moldova”, notează procurorii în rechizitoriu.
Ce mărci falsificau moldovenii
Prima fabrică clandestină de tutun a Grupării Patron funcţiona în 2012 într-un imobil fără număr de pe strada Plantelor din Braşov. Acolo, sub supravegherea inculpaţilor Veaceslav Hariton şi Vasile Trohin, o hală industrială a fost amenajată în acest scop cu panouri de lemn de plută şi vată industrială, pentru antifonare. Fabrica a funcţionat acolo timp de 3 luni, începând din vara anului 2012.
„La finele anului 2012, din motive conspirative, liderii grupului ai decis stoparea producţiei şi relocarea instalaţiei. (…) La 12.03.2013, s-a reuşit identificarea locaţiei în care membrii grupului depozitau materia primă şi o parte a ţigaretelor produse în perioada de referinţă. În speţă Braşov, strada Turnului nr. 5”, arată procurorii.
Despre utilajele din fabrica lui Nicu Patron, anchetatorii spun că aveau o capacitate de producţie de 65.000 de ţigarete pe oră, astfel încât la un timp de lucru de patru ore producţia era de 260.000 de ţigări. O a doua astfel de fabrică a fost deschisă în satul Ploieştiori din Prahova. Mărcile pe care gruparea lui Nicu Patron le falsifica erau Viceroy şi Plugarul.