Evaluarea psihologică a polițiștilor se va face mai des, dar problemele din sistem rămân
0Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin al ministrului pentru modificarea normelor privind activitatea de psihologie din sistem, iar un expert consultat de „Adevărul” susține că documentul vine cu aspecte pozitive, dar nu suficiente.
Astfel, proiectul prevede creșterea frecvenței cu care se va realiza evaluarea psihologică pentru „personalul care execută misiuni/activități cu caracter operativ”. Concret, pentru această categorie de personal, adică angajații care fac efectiv munca de poliție, această evaluare se va face obligatoriu la trei ani – și nu la cinci ani, cum se realizează în prezent.
Psihologul clinician Mihai Copăceanu, care în trecut a arătat cu degetul spre modul în care se realizează testarea psihologică a personalului MAI după un val de sinucideri în sistem, susține că această modificare este una benefică, dar nu și suficientă pentru rezolvarea problemei. „Faptul că se modifică legea în sensul evaluării psihologice la 3 ani pentru personalul care execută anumite acțiuni este în favoarea depistării unor semne sau simptome care pot fi de interes pentru psihologii structurilor de psihologie din cadrul MAI. Însă, realizarea unor evaluări psihologice cu o frecvență mai ridicată înseamnă un volum mai mare de muncă pentru psihologi, ceea ce ar impune o creștere a numărului de psihologi.
Cu toate acestea, cel mai important aspect care necesită modificare și care ar avea efecte asupra personalului este angajarea unor psihologi clinicieni, și de ce nu psihoterapeuți, care să se concentreze atât pe evaluarea și screeningul clinic al polițiștilor, cât și pe recomandarea sau adoptarea unor intervenții psihoterapeutice.
Activitatea de polițist este prin excelență cu un grad ridicat de risc, de oboseală, de solicitare psihică, efort psihologic, de expunere la unele amenințări pentru viața și securitatea personală, de aceea nu este suficient ca în urma unor evaluări psihologice, polițistul doar să obțină un aviz psihologic de apt sau inapt și ulterior să fie abandonat. Orice angajator are obligația de a se îngriji de tratamentul și de starea de bine pentru fiecare angajat.
În urma unor evaluări, psihologii clinicieni pot identifica semnele unor afecțiuni psihice. În prezent, evaluarea angajaților din MAI are în vedere cu preponderență evaluarea funcțiilor cognitive și a personalității. Ceea ce nu este suficient”, arată psihologul.
Nu se ajunge la o cunoaștere autentică a personalității
Mihai Copăceanu mai spune că în România, din păcate, psihologul este doar o anexă, doar unul dintre puținii și necunoscuții specialiști din cadrul MAI, cu un rol extrem de nesemnificativ în toată activitatea MAI. „Rolul său trebuie să fie tratat cu maximum de seriozitate, nu să fie privit ca încă o procedură de urmat, «trebuie să trecem și luna asta pe la psihologul unității, că ne-a programat». În România, psihologul din MAI are în evaluare sute de cadre dintr-un IPJ și își planifică săptămâni la rând, pe bandă rulantă, evaluări după evaluări, în mod cantitativ, dar nu se ajunge la o cunoaștere autentică a personalității polițistului. De aceea, cazurile grave apar întâi în presă și pe urmă se precizează «a trecut testul psihologic»”, a conchis psihologul.