Eurobarometru: Încrederea în independenţa justiţiei în scădere. Cauza principală: presiunile politicului

Doar 40% dintre români au o percepţie bună şi destul de bună privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018, proporţia fiind mult mică decât media la nivelul UE 28 (56%), relevă un sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri de Comisia Europeană, cu prilejul publicării Tabloului de bord 2019 privind justiţia în UE, transmite Agerpres.

40% dintre români au o percepţie bună (4%) şi destul de bună (36%) privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018 cu un punct procentual şi respectiv şase puncte procentuale, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicităţii vineri.

Pe de altă parte, proporţia celor cu o percepţie destul de proastă (27%) şi foarte proastă (17%) a crescut cu 3 şi respectiv 2 puncte procentuale faţă de anul trecut, în timp ce 16% dintre români au răspuns că nu ştiu (+2).

La nivelul UE 28, proporţia celor cu o percepţie bună (12%) şi destul de bună (44%) este de 56%, fiind în creştere în primul caz (+1) şi în scădere în al doilea (-1). În acelaşi timp, la nivelul UE 28 proporţia celor cu o părere destul de proastă (22%) şi foarte proastă (11%) este de doar 33%, faţă de 44% în România.

Cel mai semnificativ segment de vârstă în care românii spun că au o percepţie bună şi destul de bună despre independenţa justiţiei este de cel de 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani. La polul opus se află românii din segmentul de vârstă de peste 55 de ani, din care 31% au afirmat că au o astfel de percepţie.

Întrebaţi cum îşi explică ratingul acordat independenţei justiţiei, românii care au percepţie bună şi destul de bună asupra acestui aspect au apreciat în proporţie de 69% că statutul judecătorilor le garantează independenţa „foarte mult” (21%) sau „oarecum” (48%). De asemenea, 60% dintre sunt de acord „foarte mult” (22%) sau „oarecum” (38%) că nu există amestecuri sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor.

Cei care percep independenţa justiţiei drept destul de proastă sau foarte proastă (44% în total, în România) văd în amestecurile şi presiunile din partea guvernului şi a politicienilor principala cauză pentru această situaţie. Nu mai puţin de 48% dintre ei afirmă că existenţa acestor amestecuri şi presiuni contează „foarte mult” în percepţia lor asupra justiţiei, în timp ce 23% susţin că este „oarecum” importantă.

De asemenea, afirmaţia că statutul şi poziţia judecătorilor nu le garantează acestora independenţa justifică „foarte mult” percepţia lor negativă asupra justiţiei în cazul a 18% dintre respondenţi, în timp ce 37% spun că o justifică „oarecum”.

Sondajul a fost efectuat în România în perioada 9-11 ianuarie, pe un eşantion de 1.005 persoane, prin interviuri telefonice.