Elena Udrea rămâne în închisoare. Instanța supremă a respins recursul în casație al fostului ministru

Instanța supremă a respins, definitiv , recursul în casație formulat de Elena Udrea în dosarul „Gala Bute” , acesta fiind o cale extraordinară de constestare a sentinței.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul în casaţie formulat de Udrea Elena Gabriela împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de un complet de 5 judecători ai Instanței Supreme în dosarul „Gala Bute”. 

ÎCCJ a respins și recursul în casație formulat de Rudel Obreja, împotriva aceleiași decizii, din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Instanța Supremă. 

„În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă recurenţii condamnaţi la plata sumei de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii condamnaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 170 lei, rămân în sarcina statului”, se mai arată în minuta deciziei pronunțate luni, 31 octombrie, de Înalta Curte.  

Udrea, 6 ani ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”

Fostul ministru Elena Udrea, execută în prezent o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare, primită în dosarul „Gala Bute”, fiind încarcerată la penitenciarul Târgşor, începând din luna iunie după ce autoritățile din Bulgaria au decis extrădarea sa. 

După extrădarea hotărâtă de autoritățile bulgare, fostul ministru a continuat să transmită mesaje în spațiul public, din spatele gratiilor, susținând că instanțele judecătorești nu au fost drepte în deciziile date și a acuzat că ar fi fost condamnată la ordin.

„Acum mi se spune clar „ţie nu vrem să îţi aplicăm legea, în cazul tău nu vrem să respectăm nici legea, nici decizia CCR, nici cea a CJUE, nu vrem să respectăm nimic”. Cineva care nu mai poate da ordine judecătorilor astăzi aşa cum o făcea în trecut, pentru că azi nu mai există „sistemul paralel de justiţie”, a pus la cale un plan bine ticluit prin care a manipulat judecători şi i-a determinat prin intoxicări să se răzgândească în dimineaţa zilei de 7 aprilie şi să îmi respingă contestaţia în anulare. Cineva care este disperat să nu se rejudece Gala Bute pentru ca eu să rămân condamnată ilegal”, susţine Udrea.

Cum spera Elena Udrea să scape de închisoare

Fostul ministru a apelat la o cale extraordinară de atac în speranța că decizia judecăttorilor va fi un afavorabilă. 

În cazul în care judecătorii ar fi admis recursul în casație formulat de Elena Udrea în dosarul Gala Bute, aceasta ar fi fost a doua oară când fostul ministru reușea să suspende condamnarea din dosar, prima fiind în urma unei contestaţii în anulare, ca urmare a deciziilor CCR pe tema nelegalei constituiri a completurilor de la ÎCCJ.

„Sunt încrezător că justiţia din România va face dreptate în cazul doamnei Udrea şi cred că pe 16 mai se poate dispune, din nou, suspendarea deciziei din Gala Bute”, susținea avocatul Elenei Udrea la începutul lunii mai înainte de extrădare. 

Recursul în casaţie erra ultima şansă a Elenei Udrea de a obţine anularea pedepsei de 6 ani, în condiţiile în care celelalte încercări ale sale nu au avut succes succes.

La începutul lunii octombrie, într-o ședință a judecării recursului în casație formulat de Udea, avocații fostului inistru au pledat timp de peste trei ore pentru anularea condamnării și dispunerea rejudecării cazului de la zero în dosarul „Gala Bute”. 

Udrea, cale de atac neprevăzută de legea penală a României, respinsă de judecători 

În timpul unei alte ședințe Elena i-a rugat pe judecători să trimită cauza sa la CEDO şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, lucru care a fost contestat de reprezentantul DNA, care a solicitat respingerea acestei cereri, susţinând că formularea unui apel în cazul respingerii unei contestaţii în anulare este o cale de atac care nu este prevăzută de legea penală.

Judecătorii au admis o cerere a Elenei Udrea şi au sesizat Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 173/2022 pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În schimb, au respins solicitarea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi un aviz consultativ de la CEDO.