Dosarul „Petrov”. Traian Băsescu este aşteptat vineri la Curtea Supremă, unde contestă calitatea de colaborator al Securităţii

Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi ia în discuţie, vineri, primul termen în apel al procesului în care Traian Băsescu a atacat decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care magistraţii au stabilit că fostul preşedinte a făcut poliţie politică pe vremea când era student la Institutul de Marină.

Pe 20 septembrie, fostul preşedinte Traian Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul cu CNSAS, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti stabilind că el a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică.

Europarlamentarul PMP, fost şef al statului, a anunţat imediat după verdictul CAB că va face contestaţie la Înalta Curte.

„Nu cred că ce am făcut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea, mai ales că este vorba de documente din Institutul de Marină când instituţia care se ocupa de noi erau Contrainformaţiile militare, despre care recunosc că la 21 de ani habar n-aveam că sunt parte a Securităţii. Pentru mine este o oarecare amărăciune, după ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securităţii şi le-am transferat către CNSAS, din dispoziţia mea am deschis arhivele Comitetului Central. Acum să am un asemenea verdict... Voi încerca să merg până la capăt, uzând de toate drepturile constituţionale pentru clarificarea lucrurilor", a declarat Băsescu la Digi 24.

În faţa instanţei, Traian Băsescu a recunoscut că a dat două note colonelului de contrainformaţii Tudor.

„Mă obliga legea să-i răspund. (...) În ceea ce priveşte sancţiunile, când eşti elev militar poţi fi exmatriculat”, a spus Băsescu, citat de Agerpres.

Petrov a turnat pentru a nu fi exmatriculat

Acesta a subliniat că nu putea să-şi asume riscul să se ia din nou măsuri împotriva sa, mai ales că mai avea un an şi termina Institutul. 

„Mă întreba de lucruri petrecute cu un an - doi înainte. (...) Ofiţerul de contrainformaţii ştia ceva. (...) Eu aveam o greutate legată de un incident şi un coleg”, a afirmat fostul şef al statului, care a amintit că din cauza faptului că nu a raportat lipsa unor colegi din unitate a fost băgat în arest şapte zile.

Băsescu a precizat, în instanţă, că nu a ştiut că i s-a dat un nume conspirativ. 

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia. 

„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.

La rândul său, avocata lui Traian Băsescu a subliniat că la momentul la care el a făcut acele note avea calitatea de militar şi se supunea rigorilor impuse de acest statut.

Reprezentantul CNSAS a declarat că se impune constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în cazul lui Băsescu. Potrivit acestuia, Băsescu declară că era obligat de regulamentul militar să dea informaţii, însă din 196 de studenţi ai Institutului nouă au avut calitatea de colaborator.

Pe 28 mai, Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat dosarul în care CNSAS solicită instanţei stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu. Fostul preşedinte a primit până acum de la CNSAS, începând de la începutul anilor 2000, cinci adeverinţe de necolaborare cu Securitatea.