Dosarul „Ferma Băneasa“ rămâne fierbinte şi după sentinţa finală

Cutremurul produs de condamnările din dosarul „Ferma Băneasa” continuă să aibă replici. Astfel, judecătorul Bogdan Mateescu, ales recent în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a condamnat dur acţiunea publică realizată de Uniunea Naţională a Barourilor din Romania, care a decis să-l susţină pe avocatul Robert Mihăiţă Roşu, condamnat în dosarul în care piesa centrală este Paul al României.

„Hotărârea judecătorească este un pilon fundamental al statului de drept. Consideri inacceptabile orice atacuri publice sau particulare faţă de dispoziţiile definitive ale instanţelor judecătoreşti”, a scris Bogdan Mateescu pe pagina sa de Facebook.

Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a reacţionat public după condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu, de la casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, implicat în dosarul Ferma Băneasa, calificând drept inacceptabilă „represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant”. UNBR a anunţat că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica felul în care au fost administrate probele în această cauză. „Discrepanţa radicală între cele două hotărâri judecătoreşti privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiţă Roşu (n.r. - cea a Curţii de Apel Braşov şi cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) arată slăbiciunile sistemului, cu consecinţe grave asupra credibilităţii justiţiei”, consideră UNBR.

„În condiţiile în care una dintre instanţe a constatat că toate faptele avocatului se înscriu în exerciţiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) şi că nu există probe că a comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună restituirea bunurilor revendicate de unul dintre inculpaţii pe care îi reprezenta, este inacceptabil şi depăşeşte puterea de înţelegere cum, în aceeaşi speţă, hotărârea finală este radical diferită”, argumentează UNBR, care mai precizează că, în funcţie de motivarea completă a hotărârii de condamnare, nu va ezita să recurgă şi la alte acţiuni de protest pentru apărarea principiilor profesiei şi a garanţiilor dreptului de apărare.

Condamnările

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat la sfârşitul săptămânii trecute verdictul final în dosarul Ferma Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare (condamnare iniţială patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani), israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, Prinţul Paul – trei ani şi patru luni (condamnare iniţială trei ani de închisoare cu suspendare), avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani, iar Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu)– cinci ani.

Alte şapte persoane au fost condamnate la 4 ani de închisoare cu executare. Este vorba de Ioan Stoian, Apostol Muşat, Nicolae Jecu, Caterina Popa, Niculae Dima, Gheorghe Olteanu şi Valentin Delcea.

În fine, cinci persoane, printre care şi jurnalistul Dan Andronic, au fost condamnate la pedepse de închisoare cu suspendare. ÎCCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani şi a decis că terenurile din Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa revin statului român.

Greu sau imposibil de capturat

Remus Truică a fost ridicat de poliţişti din vila sa din Snagov la puţin timp după emiterea sentinţei, dar un demers similar nu a putut fi pus în practică şi în cazul lui Paul al României, pentru că acesta a fost de negăsit la locuinţă. Unele surse judiciare susţin că acesta ar fi plecat din ţară şi s-ar ascunde undeva în Portugalia. O altă pistă avută în vedere de anchetatori este aceea că autointitulatul prinţ s-ar ascunde în Italia.

În cazul altor doi condamnaţi, Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein, sentinţa ÎCCJ va fi dificil, dacă nu imposibil de pus în practică, pentru că sunt cetăţeni israelieni, iar Israelul nu extrădează. Astfel, chiar dacă sunt persoane urmărite internaţional, cei doi ar putea ajunge la închisoare numai dacă ar face imprudenţa să plece din Israel, lucru puţin probabil în actuala situaţie.

Ce a găsit DNA

La trimiterea lotului „Ferma Băneasa” în judecată, procurorii DNA arătau că „prinţul” Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă-parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România. După dobândirea Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa, acestea au fost transferate de „prinţul” Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei. Firma respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.