Doi români, urmăriţi internaţional de autorităţile judiciare americane, au fost arestaţi la Bucureşti
0Doi hackeri români au fost arestaţi pentru 29 de zile, joi la Bucureşti, fiind ridicaţi la solicitarea autorităţilor judiciare americane care îi dăduse în urmărire internaţională. Potrivit unor surse din poliţie aceştia sunt acuzaţi că ar fi aderat, pe teritoriul Statelor Unite, la o organizaţie mafiotă.
Cei doi au fost încarceraţi în arestul Poliţiei Capitalei, după ce, joi, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti.
„Doi bărbaţi din Bucureşti şi Râmnicu Vâlcea, urmăriţi internaţional de autorităţile judiciare americane, au fost depistaţi de poliţiştii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale a IGPR“, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.
Prejudiciul total evaluat la un milion de dolari
Prejudiciul total provocata de aceştia fost evaluat de americani la aproximativ un milion de dolari.
Ce doi erau urmăriţi internaţional, în urma unei solicitări formulate de autorităţile judiciare americane.
În SUA, ei au fost arestaţi preventiv în lipsă, pentru „conspiraţie la fraudă prin cablu, conspiraţie la spălare de bani şi conspiraţie la trafic cu servicii contrafăcute“.
Conform surselor citate, cei doi bărbaţi sunt acuzaţi de autorităţile americane că, în perioada 2005 - 2010, aceştia s-au aflat pe teritoriul SUA, unde, după ce au aderat la o grupare mafiotă, au comis mai multe infracţiuni, majoritatea în 2007, potrivit Mediafax.
Cum operau membrii grupării şi cum îşi înşelau victimele
Modul de operare al membrilor grupului consta în postarea unor anunţuri de vânzare de bunuri (pe care nu le deţineau în realitate), apelând la site-uri specializate de comerţ electronic (E-Bay.com, Equine.com, Craigslist.com).
Potrivit anchetatorilor, accesul la aceste site-uri se făcea, de regulă, folosindu-se datele de identificare ale altor persoane, inclusiv date ale cărţilor de credit aparţinând acestora, informaţii obţinute prin lansarea de mesaje spam, determinându-i astfel să dezvăluie date personale (metoda phishing).
Datele astfel obţinute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerţ on-line.
După postarea anunţurilor de vânzare a unor bunuri, aceştia îşi determinau victimele să achiziţioneze bunurile şi să efectueze plata fie prin sisteme de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), fie prin depuneri în conturi bancare pe nume fictive de beneficiari.
Aceste identităţi fictive erau folosite de membrii grupării în scopul ridicării sumelor transferate de victime.