DNA cere rejudecarea apelului în dosarul în care fostul deputat PSD Vlad Cosma este acuzat de trafic de influenţă

DNA cere anularea deciziei de rejudecare a dosarului în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat în prima instanţa la opt ani închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat PSD Vlad Cosma, a primit cinci ani.  Procurorii vor rejudecarea apelului şi nu a fondului aşa cum s-a decis iniţial. Primul termen este stabilit pe 11 iunie.

Concret, DNA cere anularea deciziei din 26 martie 2018, prin care condamnările date în acest caz au fost casate, iar întregul dosar a fost trimis pentru judecată în faza de fond. Procurorii vor astfel ca dosarul să fie rejudecat în faza de apel.

Cererea a fost depusă de DNA pe 25 aprilie, potrivit Ziare.com. Este vorba de o contestaţie în anulare, cale de atac extraordinară, făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind nelegalitatea completurilor de 5 judecători. Înalta Curte a stabilit primul termen din acest dosar pe 11 iunie.

În aprilie 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiul său, deputatul PSD Vlad Cosma, pentru trafic de influenţă, directorul Direcţiei „Patrimoniu“ din CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, iar Răzvan Alexe, pentru trafic de influenţă şi dare de mită.

Vlad şi Mircea Cosma au fost trimişi în judecată de DNA fiind acuzaţi că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la trei oameni de afaceri prahoveni, denunţători în cauză, ale căror firme au avut numeroase contracte cu CJ Prahova.

În martie 2018, un complet de 5 judecatori a decis, cu majoritate, desfiinţarea sentinţelor de condamnare şi trimiterea dosarului pentru rejudecare în faza de fond. Strategia apărării s-a axat pe ideea că unele dintre denunţurile martorilor au fost făcute la presiune şi că unele din probele de la dosar ar fi fost fabricate. Procurorii DNA au arătat că niciuna din probele de la dosar nu a fost contestată de către inculpaţi în procedura de camera preliminară. „Inculpaţii au avut tot timpul să conteste probele de la dosar în camera preliminară dar au preferat să să susţină că au fost plantate”, a susţinut procurorul de caz la una din audierile din dosar.