Dispare trambulina

Săritorii români cu schiurile nu mai au de mult un loc de antrenament în România. Trambulina din Predeal, care altădată dădea campioni naţionali la săriturile cu schiurile, va dispărea, iar locul ei va fi luat de o pârtie de schi alpin. Salvarea vine de la Casa Regală.

În spatele unor hoteluri înalte, unele care mai păstrează încă izul mortarului, stă afundată în zăpadă trambulina de la Predeal, de lângă hotelul Cioplea.

Pista de sărituri, care poartă urmele timpului, dar şi ale indiferenţei celor care o au în grijă, este traversată din când în când de animalele din pădurea învecinată.

Mărturie stau urmele lăsate pe zăpada imaculată de pe ea, cât şi din împrejurimi. „Nimeni nu s-a mai ocupat de ea. Este proprietate privată, care din câte am înţeles vrea să o transforme în pârtie pentru schi alpin.

Dar când? Că nu s-a mai mişcat nimic de câţiva ani...”, spune Constantin Arghiropol, secretarul general al Federaţiei Române de Schi şi Biatlon. Pe lângă scândurile care lipsesc şi rugina care a mâncat deja din scheletul de fier, şi pământul de la aterizare a fugit.

Povestea trambulinei începe cu mai bine de 70 de ani în urmă, când, în 1937, s-au pus primele ei baze. Era printre primele care se construiau în ţară. Aici „se făceau” campionii naţionali, deoarece n-a putut fi niciodată omolgată la standarde internaţionale.

Era doar de 45 de metri. După jumătate de secol în care toţi amatorii de sporturi de iarnă cu înclinaţii spre sportul extrem, aşa cum era considerat în România, au încercat-o măcar o dată, armata a renovat-o şi a ridicat-o la 61 de metri.

A continuat să fie practicabilă pentru concursuri până acum zece ani, iar pentru antrenamente până în 2004.

Casa Regală dă pădurea pentru schi

Şi dacă din partea primarului din Predeal nu au primit niciun fel de înţelegere, Casa Regală le-a sărit în ajutor săritorilor cu schiuri cu zece hectare de pădure. „Când a auzit că este vorba de sport şi educaţie, mai ales pentru copii, Casa Regală a spus că ne dă pământ din pădurile Regelui.

Şi pentru a construi un complex la standarde internaţionale, avem nevoie de câteva hectare bune, deoarece vrem să ridicăm mai multe trambuline, cu diferite grade de dificultate”, spune Arghiropol. Există deja o schiţă de proiect, iar locul ales este unul foarte bun.

„Când se fac astfel de construcţii, trebuie avută în vedere poziţia geografică, deoarece o trambulină trebuie poziţionată pe versantul nordic, unde zăpada persistă mai mult şi e din abundenţă, iar acest loc se potriveşte perfect. Este adăpostit  în căldare şi are curenţi de vânt potriviţi, ceea ce este foarte important pentru săriturile cu schiurile.

Din păcate, şi aici primarul a avizat construirea unor case în locul de aterizare”, adaugă oficialul FRSB, care îl aşteaptă şi pe preşedintele Comitetului Olimpic Român, Octavian Morariu, să se implice.

Doi săritori români la JO din 2010

În ciuda condiţiilor pe care România le oferă sporturilor de iarnă, doi săritori cu schiurile au reuşit să se califice la Jocurile Olimpice din 2010, de la Vancouver. „Ultima dată când un român a participat la Olimpiadă, la sărituri cu schiurile, a fost în 1992, la Aberhville, însă atunci nu era pe calificări ca acum.

Primisem o invitaţie că era imediat după Revoluţie”, rememorează Arghiropol. Astfel, Szilvester Kozma şi Remus Tudor s-au calificat prin propriile puteri la JO, după ce s-au clasat între primii 30 de sportivi la etapele de Cupă Continentală, care au avut loc la Sapporo (Japonia), în perioada 8-11 ianuarie.

În cadrul probei de pe K 90, Remus Tudor (16 ani, Club Braşovia şi Universitatea Braşov) s-a calificat în runda finală, sărind 75 metri, în vreme ce săritura lui Szilvester Kozma (17 ani, Club Dinamo Braşov) a atins 73 metri.

Capătul de jos al trambulinei este impracticabil pentru sărituri.

Săritorii s-au antrenat aici până în 2004 chiar cu riscul accidentării.

Zona de aterizare, plină de denivelări, nu mai este nici ea amenajată.

Scheletul de fier al trambulinei a ruginit în cea mai mare parte.

Zona este o proprietate privată ce urmează a deveni pârtie de schi.