Din închisoare, interlopul Ioan Clămparu acuză un medic că i-a pus viața în pericol şi cere despăgubiri de 200.000 de lei

Ioan Clămparu, unul dintre cei mai cunoscuți interlopi români, aflat în detenție la Aiud, a depus o plângere penală pentru vătămare şi cere 200.000 de lei daune morale unui medic militar din Cluj.

Ioan Clămparu, unul dintre cei mai cunoscuți lideri interlopi din Europa, aflat după gratii la Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, solicită despăgubiri morale de 200.000 de lei de la un medic militar din Cluj-Napoca, acuzându-l pe acesta că i-ar fi pus viața în pericol prin întreruperea unui tratament pentru o boală gravă de ficat.

În paralel, Ioan Clămparu a depus și o plângere penală împotriva medicului, iar cazul se află acum pe masa Tribunalului Cluj, cu termen de judecată stabilit pentru 30 octombrie 2025, potrivit clujust.

Ce acuză interlopul

În documentele depuse la instanță, Ioan Clămparu, care este condamnat la 25 de ani de închisoare, solicită daune morale în valoare de 200.000 de lei şi susține că decizia medicului de a-i întrerupe terapia a fost un abuz şi a dus la „înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”.

În plus, acesta a formulat și o plângere penală împotriva medicului de la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca. Deși ancheta fusese inițial clasată, un judecător a decis că procurorii trebuie să reia cercetările și să audieze toate persoanele implicate.

Deşi Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o afecțiune gravă de ficat și a urmat un tratament în penitenciar, la un moment dat, medicul i-a întrerupt terapia, invocând riscul ridicat de „a dezvolta o formă severă de COVID” și lipsa de toleranță a organismului la medicamentul respectiv.

 „După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția. Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, a reclamat interlopul.

Totodată, Ioan Clămparu susţine că medicul nu și-ar fi respectat obligația de a-l informa în legătură cu motivele deciziei și cu consecințele opririi tratamentului.

Ce spune medicul

În apărarea sa, medicul Ioana C. a explicat că oprirea tratamentului a fost justificată medical și confirmată de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Cluj.

„S-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. (…) Este recunoscut ştiinţific că progresiunea afecțiunii este întâlnită la 10-15% dintre pacienți la doi ani și la 70-80% dintre pacienți la 5-10 ani de la stabilirea diagnosticului, fapt evidențiat și în decizia Colegiului Medicilor”, arată cadrul medical.

Doctorița mai susține că în foaia de observație există semnătura lui Ioan Clămparu, prin care și-ar fi dat consimțământul informat pentru posibilitatea de întrerupere a tratamentului.

Ancheta penală, redeschisă

În paralel cu procesul civil, Clămparu a reclamat medicul și pentru infracțiunea de vătămare corporală. Deși dosarul fusese clasat de procuror, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus reluarea cercetărilor.

„Pentru stabilirea corectă a încadrării juridice, organul de cercetare penală trebuia să administreze o minimă probațiune și avea obligația de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea stabilirii unei situații de fapt legale și temeinice”, a stabilit instanța.

Judecătorul a constatat că procurorul audiase doar deținutul, fără a administra alte probe, astfel că s-a decis audierea medicului și analiza documentelor medicale.

Cine este Ioan Clămparu, poreclit „Cap de porc”

Ion Clămparu, poreclit „Cap de porc”,  și-a început cariera criminală în 1988, când a ucis în bătaie un bărbat întâlnit întâmplător în Botoșani, fapt pentru care a stat 10 ani în închisoare. Aici i-a cunoscut pe mulţi dintre cei care, între 2001 şi 2004, i-au devenit „parteneri” de afaceri, organizând o reţea de proxenetism care a traficat sute de femei în Spania și Republica Moldova. Tinerelor li se promiteau joburi ca dansatoare sau chelnerițe, dar, odată ajunse la Madrid, erau obligate să se prostitueze în parcul Casa de Campo.

Rețeaua funcționa după regulile Camorrei italiene, astfel că femeile care refuzau să se supună erau bătute și amenințate cu moartea, inclusiv prin represalii asupra familiilor din România.

În 2004, atunci când reţeaua sa de proxenetism a fost destructurată, a reuşit să fugă, fiind judecat în lipsă în România şi condamnat la 13 ani de închisoare. În 2011, el s-a predat autorităților spaniole, primind 30 de ani de închisoare. În Italia, a fost condamnat, de asemenea, la alți 18 ani, pentru trafic de droguri, fiind în cele din urmă extrădat în ţară, unde trebuie să execute 25 de ani închisoare, prin contopirea tuturor acestor pedepse.

În penitenciar, Ioan Clămparu s-a înscris la școală pentru a urma cursurile liceale și, la un moment dat, a dat în judecată conducerea închisorii după ce i s-a refuzat înscrierea în clasa a XI-a.

El a urmat cursurile organizate în colaborare cu Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud, declarând că scopul său era ca, după eliberare, să gestioneze terenul agricol pe care îl deține.

În 2022, a contribuit, alături de alți deținuți, la un volum colectiv de poezie, proză scurtă, eseuri, grafică și fotografie realizate în Penitenciarul Aiud, dedicat poetului Mihai Eminescu.