Decizie istorică la nivel european. După divorţ, tatăl este egal cu mama în privinţa copiilor

Rezoluţia privind egalitatea părintească aprobată acum o lună de Adunarea parlamentară a Consiliul Europei reprezintă o decizie istorică menită să schimbe legislaţia şi jurisprudenţa la nivel european, scrie judecătorul Cristi Danileţ pe blogul său. Deşi observă că România nu s-a aliniat în totalitate la reglementările europene, consideră că direcţia este una justă, deoarece „soţul divorţează de soţie, nu şi de copil”.

La 2 octombrie 2015 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut şi aprobat Rezoluţia 2079 (2015) privind „Egalitatea şi autoritatea părintească comună: rolul taţilor”, menţionează judecătorul care mai explică faptul că ea propune măsuri pentru a promova egalitatea între bărbaţi şi femei în exercitarea autorităţii părinteşti comune, inclusiv în cazurile de separare şi divorţ.

„Jurisprudenţa din România, din păcate, confirmă temerile europene şi anume că orientarea instanţelor este majoritată înspre a acorda mamei domiciliul copilului şi un interval de timp pentru acces la copil mult superior celui acordat tatălui. Chiar şi după intrarea în vigoare a noului Cod civil care a dorit o schimbare a mentalităţii practicienilor în drept şi familiilor  cu părinţi separaţi sau divorţaţi, încă se păstrează vechile practici, consacrate de un Cod comunist al Familiei şi consacrate de o jurisprudenţă discriminatorie a vechiului Tribunal Suprem.  Este necesar ca avocaţii sau judecătorii să realizeze că noua instituţie a autorităţii părinteşti comune cu privire la copil este cu totul altceva decât fosta instituţie a încredinţării minorului”, comentează Cristi Danileţ pe blogul său.

De asemenea, el mai aminteşte că România încă nu a semnat Convenţia Europeană cu privire la Exercitarea Drepturilor Copiilor din 1996, intrată în vigoare în anul 2000. „Ea a ratificat Convenţia asupra Relaţiilor Personale care privesc Copiii (Legea 87/2007); a aprobat o lege de aderare la Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980 (Legea 100/1992) şi a adoptat o lege pentru aplicarea acesteia (Legea 369/2004)”, explică Danileţ.

În 2004 a apărut Legea nr. 272 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului care din 2013 conţine criterii de stabilire a locuinţei şi relaţiilor personale cu copilul. În 2010 s-au elaborat Orientările Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei privind Justiţia în Interesul Copilului, mai aminteşte judecătorul.

„Să nu uităm că <<soţul divorţează de soţie, nu şi de copil>>. Practic, respectarea interesului superior al copilului înseamnă a i se asigura acestuia un contact cu părinţii săi cât mai apropiat de cel avut înainte de separarea părinţilor. Orice încălcare a acestui principiu lasă urme adânci asupra copilului şi măreşte tensiunile şi conflictele între părinţi, transformând copilul într-un simplu obiect de răzbunare şi şantaj cum, din păcate, decenii întregi s-a şi întâmplat în România”, conchide Cristi Danileţ.