Decizie istorică a justiţiei pentru reabilitarea victimelor regimului comunist: 20 de ani de temniţă pentru torţionarul Vişinescu

Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a primit, miercuri, o sentinţă definitivă de 20 de ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de crime împotriva umanităţii. Fostul torţionar a fost încarcerat la penitenciar.

Deşi tardiv, justiţia a făcut dreptate celor 140 de deţinuţi care au trăit teroarea instituită de Alexandru Vişinescu la închisoarea Râmnicu Sărat, dintre care doar unul se mai află azi în viaţă. Printre victimele sale se numără Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Ion Mihalache.

Alexandru Vişinescu, în vârstă de 90 de ani, este primul torţionar din închisorile comuniste care este condamnat pentru crime împotriva umanităţii. Pedeapsa de 20 de ani aplicată de judecători este mai mult simbolică, pentru că Vişinescu nu va apuca să o ispăşească în totalitate, urmând să-şi trăiască ultimii ani de viaţă în spatele gratiilor.

Decizia nu a fost unanimă. În timp ce doi dintre judecători – Horia Valentin Şelaru şi Iulian Dragomir - au susţinut condamnarea lui Vişinescu, al treilea magistrat – Francisca Vasile - a vrut încetarea procesului prin prescripţie specială.

Curtea Supremă a menţinut astfel sentinţa dată de Curtea de Apel Bucureşti, care fusese atacată atât de Alexandru Vişinescu, cât şi de procurori, care ceruseră o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru fostul torţionar. Decizia confirmă acuzaţiile făcute de familiile a 12 deţinuţi, ucişi în închisoarea Râmnicu Sărat, pe care în anii ‘50, Vişinescu o conducea cu mâna de fier.
În timpul procesului, Vişinescu nu a recunoscut acuzaţiile ce i-au fost aduse şi pare că nu a conştientizat răul pe care l-a făcut. El nu a venit la termenul de miercuri, preferând să aştepte acasă sentinţa judecătorilor. Tot de acasă l-au luat şi poliţiştii pentru a-l încarcera. În schimb, în sala de judecată au fost prezente rudele celor torturaţi închisoarea Râmnicu Sărat, care au primit cu satisfacţie decizia de condamnare a torţionarului.

Scos din casă cu cătuşe la mâini

Torţionarul Alexandru Vişinescu a fost dus la un spital penitenciar unde va sta 21 de zile în carantină. După perioada de carantină, numită „de tranziţie“, Vişinescu urmează să fie transferat într-un penitenciar, unde urmează să-şi execute sentinţa. La ieşirea din locuinţa sa, Vişinescu nu a dat nicio declaraţie jurnaliştilor prezenţi. El era încătuşat, având peste cătuşe un fular roşu.

După aflarea sentinţei, el a fost vizitat de un apropiat, fost subaltern, care a venit cel mai probabil să îl încurajeze. George Buzna a declarat că nu ştie dacă Vişinescu va face faţă unei sentinţe „atât de grele“ şi că el a lucrat cu fostul torţionar în anii '70, caracterizându-l ca pe „un om calm şi un superior bun“.

Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 2014. Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat s-a prezentat la majoritatea termenelor, dar a refuzat de fiecare dată să se apere în faţa instanţei.

Regim de exterminare

Alexandru Vişinescu este primul torţionar trimis în judecată pentru crime împotriva umaniăţii. Anchetatorii susţin că în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la acte de tortură, cu scopul de a-i extermina. Zeci de supravieţuitori şi rude ai deţinuţilor politici au depus mărturii în instanţă împotriva sa.

Astfel, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.

„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate“, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.

Ion Ficior, al doilea torţionar judecat

Ion Ficior, fostul comandant al coloniei de muncă Periprava, este al doilea torţionar trimis în judecată pentru infracţiuni împotriva umanităţii. Procesul său a început în august 2014, la Curtea de Apel Bucureşti. În august 2014, Parchetul General l-a trimis în judecată pe torţionarul Ioan Ficior pentru infracţiunea de crime împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor, Ion Ficior este responsabil pentru moartea a 103 deţinuţi din lagărul Periprava.