Decizie definitivă în dosarul campaniei electorale din 2009: Elena Udrea și Ioana Băsescu scapă de dosar

Instanța supremă a respins recursul în casație formulat de DNA în dosarul privind campania electoralǎ pentru alegerile prezidențiale din 2009. Procurorii au apelat la calea extraordinarǎ de atac după ce judecătorii au stabilit că faptele de care erau acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu s-au prescris.

"Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei penale nr.232/A din data de 11 iulie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în dosarul nr.5230/2/2017. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2023", este decizia ÎCCJ.

Acuzațiile

În iulie 2023, instanța supremă a constatat că faptele de care erau acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu în dosarul privind finanțarea campaniei electorale din 2009 s-au prescris, decizia fiind definitivă. Dan Andronic a fost achitat definitiv.

În prima instanţă, fostul ministru al Turismului a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani de închisoare, iar Ioana Bǎsescu la 5 ani de detenție.

În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat – acesta fiind şi singurul pe care instanţa l-a găsit nevinovat, decizia menţinută de ÎCCJ.

Alte condamnări au fost dispuse pentru: fostul președinte al Consiliului Județean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită; fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare; Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Ca urmare a deciziei din iulie, menținutǎ acum, cei menţionaţi scapă de răspunderea penală ca urmare a intervenţiei prescripţiei.

Procurorii spun , în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.