Curtea Supremă şi CCR, aduse în aceeaşi tabără de „cartoful fierbinte” al pensiilor speciale

La nici două luni de când s-a „stins” scandalul completelor de judecată, în urma căruia printr-o decizie a Curţii Constituţionale (CCR) judecătorii Curţii Supreme s-au văzut nevoiţi să reia cele mai multe dintre dosare, Instanţa supremă cere acum ajutorul aceleiaşi CCR pe tema arzătoare a eliminării pensiilor speciale ale magistraţilor.

Secţiile Unite ale Curţii Supreme, cea mai înaltă instanţă din ţară, au pus la cale un plan de atac care vizează eliminarea pensiilor „speciale”. În acest moment, Curtea Constituţională pare a fi singura care poate tranşa chestiunea pensiilor speciale, la sesizarea Curţii Supreme, deşi pe alte teme  - cum ar fi compunerea completurilor de judecată – o parte din magistraţii de la Instanţa supremă au cerut Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să le explice dacă şi în ce fel se aplică hotărârile CCR. 

Astfel, în această seară, în timp ce instanţele din ţară se aflau în a doua săptămână de protest pe fondul eliminării pensiilor, perioadă în care activitatea este suspendată şi se judecă doar cauzele de urgenţă, şefa Înaltei Curţi, Corina Corbu, a emis un comunicat în care arată că afectarea pe termen lung a sistemului judiciar pare a fi „una dintre puţinele linii comune” ale unei clase politice altminteri divizate. Preşedintele Instanţei supreme spunea despre decizia de abrogare a legii prin care magistraţii primeau pensii de serviciu că este una „tristă şi stupefiantă”.

În acelaşi comunicat, Corbu anunţa convocarea Secţiilor Unite pentru ca magistraţii să decidă asupra oportunităţii sesizării CCR cu privire la eliminarea pensiilor de serviciu, pentru ca doar câteva rânduri mai jos să facă referire în mod expres la neconstituţionalitatea abrogării legii. 

„(Decizia este – n.r.) tristă (…) şi pentru că pare să fi fost luată, cel puţin în cazul magistraţilor, cu ignorarea flagrantă, chiar premeditată, a jurisprudenţei anterioare pe această temă a Curţii Constituţionale”, scrie Corina Corbu în scrisoarea deschisă dată publicităţii cu şase ore înainte de şedinţa Secţiilor Unite. 

După şedinţă, ICCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale, precizând că sesizarea vizează ”actul normativ în întregime”.

Reamintim că, deputaţii au adoptat, pe 28 ianuarie, proiectul privind eliminarea pensiilor de serviciu cu 247 voturi „pentru”, niciun vot „contra” şi 21 de abţineri. 

Protestele magistraţilor şi cazurile anulate

Asta deşi mulţi magistraţi protestează de două săptămâni prin suspendarea activităţii cerând să nu le fie tăiate pensiile speciale. Acţiunea acestora a polarizat atât opinia publică, cât şi pe magistraţi, nefiind primită într-un mod unitar: unii judecători au amânat cauzele, iar alţii au decis să intre în şedinţe.

Unul dintre inculpaţii condamnaţi care a fost încadrat la „cauză de urgenţă” a fost Liviu Dragnea, la Tribunalul Bucureşti, unde avocaţii au încercat – fără succes – să o recuze pe judecătoarea Manuela Orzaţă, pe masa căreia a ajuns contestaţia la executare a fostului lider PSD. În schimb, doi foşti primari judecaţi pentru luare de mită– Marian Vanghelie şi Sorin Oprescu – au venit degeaba în instanţă, deoarece dosarele lor au fost amânate pe motiv că judecătorii şi-au suspendat activitatea. 

Marian Vanghelie a răspuns prudent, întrebat fiind cum priveşte protestul magistraţilor şi ce ar fi făcut el, ca lider social-democrat, dacă era la guvernare: „Toate lucrurile care se întâmplă şi care sunt democratice… eu sunt de părere că sunt binevenite. (…) Când o să fiu la guvernare, o să vă punctez mai bine (dacă le-ar da pensii speciale magistraţilor - n.r.). Acuma e un moment delicat şi nu vreau să am un punct de vedere politic”.