Curtea Supremă sesizează Curtea de Justiţie a UE cu privire la decizia CCR în cazul completelor de 5 judecători
0Un complet de 5 judecători de la Curte Supremă a decis, luni, să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la modul în care CCR a interpretat şi aplicat legislaţia privind constituirea completelor de 5 judecători.
Decizia de sesizare a CJUE a venit în procesul în care judecătoarea Camelia Bogdan contestă decizia de excludere din magistatură pronunţată de CSM.
Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu, contestă efectele deciziei CCR cu privire la legalitatea formării completelor de 5 judecători, susţinând că CCR nefiind o instanţă de judecată nu putea să intervină pe chestiuni de legalitate a constituirii completurilor de la o instanţă de judecată, aşa cum este ÎCCJ.
“În temeiul dispoziţiilor art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu privire la următoarea întrebare: Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 19 alineatul (1) din acelaşi tratat şi articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun intervenţiei unei curţi constituţionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanţă de judecată) cu privire la modalitatea în care instanţa supremă a interpretat şi aplicat legislaţia infraconstituţională în activitatea de constituire a completurilor de judecata? (….) În temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, suspendă judecarea cauzei până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărârii preliminare. Fără cale de atac”, este decizia ICCJ.
Aceasta este cea de-a opta sesizare a CJUE, pe care instantele din Romania au facut-o in ultimile luni. Ultima data, Tribunalul Bihor a întrebat CJUE dacă trebuie să respecte deciziile CCR, o instanţă politico-judiciară, care cer anularea probelor făcute de DNA cu SRI.
Cazul este similar cu procesul Elenei Udrea, unde Curtea Supremă a trimis o întrebare aceeaşi instanţe europene dorind să afle dacă poate ignora o decizie a CCR atunci când interesele financiare ale Uniunii Europene sunt direct afectate.