Curtea Supremă a motivat sentinţa de 6 ani dată Elenei Udrea în cazul „Gala Bute”: „Sumele de bani primite cu titlu de mită au un cuantum deosebit de ridicat”
0Scheme infracţionale gândite şi puse în practică de inculpaţi pentru a intra în posesia mitei, creându-se aparenţa unor operaţiuni legale este concluzia judecătorilor care au soluţionat dosarul „Gala Bute”. Sentinţa: Elena Udrea trebuie închisă 6 ani în puşcărie. Fostul politician susţine că este nevinovat şi a contestat sentinţa.
„Sumele de bani primite cu titlu de mită de inculpata Udrea Elena Gabriela în modalităţile descrise, au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ca urmare a achitării contravalorii serviciilor de promovare a României cu ocazia evenimentului sportiv din luna iulie 2011 de la bugetul de stat, este semnificativ”, arată Curtea Supremă în motivarea deciziei de condamnare a Elenei Udrea (43 de ani).
Fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, fost candidat la alegerile prezidenţiale din 2014 şi fost deputat, Elena Udrea a fost condamnată, pe 27 martie, la 6 ani cu executare în dosarul „Gala Bute”. Completul care a decis condamnarea Elenei Udrea a fost format din judecătoarele Angela Dragne, Leontina Şerban şi Florentina Dragomir Decizia a fost contestată la Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă.
Udrea a fost găsită vinovată, într-un proces care a durat aproape doi ani, pentru trei infracţiuni de luare de mită (pentru fiecare infracţiune a primit câte 4 ani, 5 ani şi 6 ani) şi pentru o infracţiune de abuz în serviciu (pentru care a fost condamnată la 6 ani). Fostul ministru a fost achitat pentru infracţiunea de tentativă de deturnare de fonduri europene.
„Cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani”
„Scopul educativ şi preventiv al pedepsei aplicate inculpatei Udrea Elena Gabriela nu poate fi atins decât prin privare de libertate având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani primite cu titlu de mită, calitatea în care a comis faptele – aceea de ministru, prejudiciul însemnat cauzat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului”, a motivat Curtea Supremă.
În timpul procesului, Udrea a susţinut că este nevinovată şi a cerut achitarea sa . „Nu am intrat în politică că să fac bani… Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face din nou în aşa fel încât Bute să boxeze în România. Sper şi cred că voi fi judecată pe probe, nu pe părerile despre mine, mai bune sau mai rele”. „Consider că această sentinţă este abuzivă, că este o victorie de etapă a sistemului”, decla Udrea, dpă anunţara sentinţei.
Bani pentru PDL
Magistraţii au explicat de ce au dat această sentinţă după ce au analizat toate probele: interceptări, denunţuri, declaraţii, condruntări dintre ei implicaţi sau documente. Ei au atras atenţia asupra funcţiilor celor implicaţi în acest dosar şi că banii din această afacere ar fi ajuns la Elena Udrea şi PDL.
„Astfel, infracţiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deţinând funcţii publice importante la cel mai înalt nivel – ministru, director general al Companiei Naţionale de Investiţii, secretar general al ministerului sau consilier personal al ministrului s-au implicat în mecanisme infracţionale pentru favorizarea anumitor operatori economici dispuşi la rândul lor să «restituie» un procent din sumele încasate, cu consecinţa atingerii semnificative a principiului liberei concurenţe şi însuşirii, fără drept, a unor importante sume de bani folosite de inculpata Udrea Elena Gabriela în interesul său personal sau al Organizaţiei PDL Bucureşti”, a motivat Curtea Supremă.
„Nu este lipsită de relevanţă nici modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, schemele infracţionale gândite şi puse în practică de inculpaţi pentru a intra în posesia sumelor de bani plătite de agenţii economici cu titlu de mită, creându-se aparenţa unor operaţiuni legale”, au mai arătat magistraţii.
Banii, confiscaţi
Curtea Supremă a decis confiscarea a aproape un milion de lei, bani care ar fi fost prmiţi ca şpagă de Elena Udrea. Fostul ministru trebuie să restituie către doi afacerişti, Corin Boian şi Adrian Gărdean, suma de 900.000 de euro, bani care ar fi fost daţi ca şpagă într-o geantă, în Ministerul Dezvoltării.
Elena Udrea trebuie să mai achite suma de 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile către Autoritatea Naţională pentru Turism. Judecătorii au menţinut sechestrele asiguratorii puse mai mai multe bunuri mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi a lui Rudel Obreja.
„Obreja a adus un prejudiciu statului”
În acest caz, curtea Supremă a dat pedepse cu executare principalilor complici ai Elenei Udrea. Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat la 5 ani cu executare. Instanţa a decis confiscarea de la fostul boxer a sumei de 3.000.000 de lei şi obligarea acestuia la plata sumei de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile către ANAF. „A cauzat un prejudiciu însemnat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, este cunoscut cu antecedente penale şi este o persoană integrată în familie şi societate”, a motivat Curtea Supremă.
În acelaşi timp, fostul ministru al Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, judecat pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, a fost achitat în acest dosar. „Nu există probe care să dovedească faptul că inculpatul Ariton Ion a cunoscut împrejurarea că Europlus Computers SRL este organizatorul galei de box şi că această societate este beneficiara finală a sponsorizărilor pentru a se putea susţine că a urmărit obţinerea unui folos necuvenit pentru inculpatul Obreja Rudel”, au explicat judecătorii.
Un alt apropiat al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul administrator al moşiei Nana a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită. „A recunoscut primirea banilor în contul Ekaton Consulting SRL, însă a încercat să dea o altă semnificaţie acestei operaţiuni, care să excludă faptul că Udrea Elena Gabriela era beneficiarul final al sumelor de bani. Înalta Curte mai are în vedere şi faptul că inculpatul a participat la săvârşirea faptei în calitate de complice şi nu a avut beneficii personale din activitatea infracţională, acesta fiind într-o relaţie de subordonare faţă de inculpata Udrea Elena Gabriela”, a explicat instanţa condmnarea. Potrivit instanţei, Breazu s-ar fi interpus în lanţul infracţional prin folosirea firmei Ekaton Consulting SRL pentru încasarea sumelor de bani plătite cu titlu de mită şi direcţionarea ulterioară a banilor către beneficiarul final, Elena Udrea.
Suspendare pentru cei care au recunoscut
Ceilalţi patru inculpaţi din dosar, care au recunoscut acuzaţiile, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare. Este vorba de fostul secretar din MDAR, Gheorghe Nastasia (4 ani), fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu (3 ani), afaceristul Dragoş Botoroagă (2 ani şi 6 luni) şi fostul consilier personal al Elenei Udrea, Ştefan Lungu (1 an şi 6 luni).
„Au avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, au recunoscut faptele încă din faza urmăririi penale, au descris împrejurările în care s-au săvârşit faptele, prin declaraţiile lor contribuind la aflarea adevărului în cauză”, au motivat judecătorii condamnările cu suspendare.
Curtea arată că aceştia „au oferit detalii în legătură cu modalitatea de derulare a activităţilor infracţionale, încasarea comisionului de 10% prin interpunerea Last Time Studio SRL şi Ekaton Consulting SRL, primirea sumelor de 200.000 euro şi 900.000 euro, dar şi cu privire la destinaţia banilor primiţi cu titlu de mită”.
„Scopul educativ şi preventiv al pedepsei aplicate inculpatei Udrea Elena Gabriela nu poate fi atins decât prin privare de libertate”, Curtea Supremă