Curtea de apel Bucureşti a decis prelungirea cu 30 de zile a măsurilor preventive în cazul lui Marian Burcea şi a altor 13 persoane din acelaşi dosar

Curtea de apel Bucureşti a decis luni prelungirea cu 30 de zile a măsurilor preventive în cazul fostului preşedinte CNAS Marian Burcea şi al altor persoane implicate în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale la domiciliu.

„Admite propunerea de prelungire a arestării preventive şi a arestului la domiciliu formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. Dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor Munteanu Ovidiu (M.A.P. nr. 17/UP/01.09.2017), Bara Lucian - Vasile (M.A.P. nr. 16/UP/01.09.2017), Mihăescu Ion - Ovidiu (M.A.P. nr. 18/UP/01.09.2017), Burcea Marian (M.A.P. nr. 20/UP/01.09.2017), Mocanu Gabriela - Rodica (M.A.P. nr. 13/UP/01.09.2017), Petrescu Mina - Elena (M.A.P. nr. 14/UP/01.09.2017), Sardare Jeana (M.A.P. nr. 15/UP/01.09.2017), Mischie Răzvan - Mihai (M.A.P. nr. 23/UP/01.09.2017), Costică Maria (M.A.P. nr. 24/UP/01.09.2017), Ciobanu Nicolae-Sergiu (M.A.P. nr. 22/UP/01.09.2017), Costache Alin - Sergiu (M.A.P. nr. 21/UP/01.09.2017) şi Manta Cristina (M.A.P. nr. 25/UP/01.09.2017), pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 01.10.2017 şi până la data de 30.10.2017, inclusiv“, se arată în decizia Curţii.

De asemenea, CAB a decis prelungirea măsurii arestării preventive a lui Ion Răzvan Geambaşu, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 02.10.2017 şi până la data de 31.10.2017, inclusiv.

Şi măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de Irina Adelina Geambaşu a fost prelungită pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 01.10.2017 şi până la data de 30.10.2017, inclusiv.

CAB a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de iIon Ovidiu Mihăiescu.Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

În acest dosar, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, din 1 septembrie, 13 persoane - fostul preşedinte al CNAS Marian Burcea, fostul preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) Ovidiu Munteanu, Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu, Răzvan Mihai Mischie, Mariei Costică, Cristina Manta, Mina Elena Petrescu, Ion Răzvan Geambaşu, Jeana Sardare, Lucian Vasile Bara, Ion Ovidiu Mihăescu şi Gabriela Rodica Mocanu. O altă persoană, Irina Adelina Geambaşu, a fost plasată în arest la domiciliu.

Marian Burcea, fostul preşedinte al CNAS, este cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi folosirea influenţei în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, Ovidiu Munteanu, managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie, preşedintele CASMB - pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal, Ion-Răzvan Geambaşu, director executiv al CASMB şi manager al Direcţiei Medic-şef a CASMB - pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu şi folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată (opt acte materiale), Lucian-Vasile Bara, preşedintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017 - constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, Ion-Ovidiu Mihăiescu,  managerul Direcţiei Control a C.A.S.M.B - constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; Alin-Sergiu Costache, şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S -  constituire a unui grup infracţional organizat , omplicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Referatul cu propunerea de arestare a celor 14 funcţionari din cadrul CNAS şi CASMB consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.

Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.

În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.

Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.