Curtea Constituțională a respins contestația USR pe legea privind IFN-urile. Senatorul Zamfir: „S-a sfârșit calvarul”

Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de 54 de deputați ai USR pe legea privind IFN-urile. Parlamentul a adoptat recent o lege de plafonare a dobânzilor la creditele acordate de IFN, lege contestată la Curtea Constituițională.

UPDATE 18.47: Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituționalitate formulată de 54 deputați ai USR și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe, în ansamblul său, și, în mod special, dispozițiile art.1, art.2 lit.b), art.6, art.10 alin.(1) și ale art.12 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

 „În esență, Curtea a reținut următoarele: 

•   Legea criticată respectă principiul constituțional al bicameralismului, întrucât nu există nici deosebiri majore de conținut juridic și nici o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.  

• Legiuitorul are competența de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun în privința cesiunii de creanță realizate în beneficiul unui cesionar I.F.N., având în vedere că se impune susținerea unei categorii vulnerabile de consumatori.  

Totodată, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia dacă, într-un anumit moment, se impun măsuri de protecție a consumatorilor, chiar dacă în acest mod se creează o situație diferită în raport cu consumatorii de servicii financiare bancare.  

• În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea, prin dispozițiile legale criticate, a principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că principiul pacta sunt servanda poate fi supus unor atenuări impuse de situații ce intervin pe parcursul executării contractului, situații care nu au putut fi avute în vedere la încheierea acestuia și care pun una dintre părțile din contract în situația de a nu-și mai putea onora obligațiile contractuale.  

•  Curtea a mai reținut că dreptul de proprietate al instituțiilor financiare nebancare nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate, dispozițiile criticate fiind conform prevederilor art.44 din Constituție.  

• De asemenea, entitățile care desfășoară activități de recuperare a creditelor se pot adresa instanțelor judecătorești, potrivit dreptului comun, pentru soluționarea oricăror acțiuni (plângeri) referitoare la realizarea creanțelor lor, fiindu-le asigurat, în acest fel, accesul liber la justiție. 

•   Curtea a mai reținut că dispozițiile art.8 alin.(3)-(10) din legea criticată prevăd posibilitatea adaptării judiciare a tuturor contractelor de credit reglementate prin aceeași lege, motiv pentru care prevederile legale criticate respectă exigențele impuse de Curtea Constituțională prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, par.116, fiind în acord cu dispozițiile constituționale ale art.147.  

 Deciziile sunt definitive și general obligatorii. Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul de presă al Curții Constituționale.

Știrea inițială: Curtea Constituțională s-a pronunțat joi, 11 iulie, pe o lege adoptată recent de Parlament, care a limitat dobânzile creditelor oferite de IFN.

 Împrumuturile de la Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) au devenit o soluție aparent rapidă pentru mulți români în fața unor dificultăți financiare imediate, dar mulți români au avut de plătit sume mult mai mari după ce au accesat astfel de credite.

După decizia CCR, care a respins contestația IFN-urilor, senatorul Daniel Zamfir, unul din inișțiatorii legii de plafonare a dobânzilor, a scris pe pagina de Facebook ce se va întâmpla de acum încolo.

”În cazul creditelor de consum in valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzand aici si orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.

În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 și 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzand orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.

În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzand aici si orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silita.

Dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la art. 4-6, acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.

În cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.

În situația depășirii plafoanelor prevăzute consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.

Propunerea de revizuire a contractului conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a scris senatorul Zamfir.