Cum vrea Tiberiu Niţu să pună botniţă presei. Procurorii, fără calculatoare cu USB: „Aşa nu vor mai ajunge în spaţiul public interceptările din dosare”
0Procurorul General al României, Tiberiu Niţu, a declarat, miercuri, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că procurorii nu ar trebui să mai aibă calculatoare cu port USB pentru a nu mai exista scurgeri de informaţii din dosarele penale. Niţu a lăsat să se înţeleagă că procurorii se feresc să dea presei documente pe mail, dar că aceasta le primeşte pe stick. Ce spun experţii IT despre propunerile Procurorului General.
În cadrul şedinţei de miercuri de la CSM, Niţu a ridicat problema privind scurgerile de informaţii din dosarele penale, precizând că procurorii ar trebui să nu mai aibă calculatoare cu port USB, „pentru că mail-urile lasă urme, dar stick-urile nu”.
Mai exact, potrivit specialiştilor, Procurorul General vrea să sublinieze că o ştergere totală a datelor de pe calculator este aproape imposibilă. Fişierul de paginare este o adevărată ”cutie neagră” a calculatorului, care arată toate operaţiunile făcute de utilizator. Acesta este utilizat de către sistemele de operare Windows precum o memorie virtuală.
Astfel, fiecare fişier păstrează informaţii precise despre data la care a fost creat, modificat sau vizualizat ultima dată.
Pentru a şterge pentru totdeauna un fişier sau un folder, se folosesc programe specializate în acest sens, care oferă algoritmi de ştergere foarte avansaţi. Este însă puţin probabil ca un procuror să ai aibă cunoştinţele necesare pentru a face acest lucru.
Aşadar, subliniază specialiştii în IT, dacă un procuror ar da informaţii pe mail, acesta ar putea fi uşor depistat de superiori.
Însă, şi utilizarea memoriilor USB lasă ”urme”, mai spun experţii citaţi. Ceea ce se pare că nu ştie Tiberiu Niţu este că majoritatea sistemelor de operare păstrează un jurnal cu toate mediile de stocare externe, conectate la calculator. Iar acest jurnal conţine informaţii infailibile despre identitatea fiecărui dispozitiv în parte.
Alte propuneri ale Procurorului General
De asemenea, procurorul general a mai propus să nu se mai pună interceptări în referatele cu propunere de arestare preventivă, ci să se facă doar referire la o filă din dosar în care se află transcrise acele interceptări.
„În aşa fel nu vor mai ajunge în spaţiul public interceptări din viaţa personală a inculpaţilor fără ca ele să fie cenzurate de un judecător”, a spus Niţu.
Procurorul General şi-a argumentat propunerile pe baza deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) luate în cazul lui Costel Căşuneanu privind scurgerile de informaţii din dosar.
Costel Căşuneanu a dat statul în judecată al CEDO
Costel Căşuneanu a dat statul în judecată, în 2010, acuzând că au fost date presei interceptări din dosarul său penal, interceptări care i-au pus într-o lumină defavorabilă imaginea şi care i-au adus grave prejudicii atât lui, cât şi afacerii sale.
El a dat atunci în judecată statul şi din cauza condiţiilor precare din Arestul Capitalei, acolo unde a stat cinci zile în arest preventiv.
De asemenea, acesta a invocat şi încălcarea dreptului la viaţă privată după ce a fost plimbat în cătuşe prin faţa camerelor de filmat.
Constatând încălcarea celor două articole invocate, CEDO a decis ca lui Căşuneanu să îi fie plătită suma de 4.000 de euro cu titlul de daune morale.