Cum va putea ajunge România pe „Drumul Mătăsii“
0Poziţia ţării noastre la graniţa dintre Occident şi Răsărit nu a fost exploatată economic până în prezent. Oamenii de afaceri şi politicienii caută soluţii comune în acest sens la Bucharest Forum.
În cadrul Bucharest Forum, un eveniment desfăşurat în perioada 8-9 noiembrie la Palatul Parlamentului din Capitală, au participat aproximativ 500 de oameni de afaceri şi manageri de top din România şi din străinătate.
Forumul, care se vrea un Davos de Bucureşti, a avut ca scop principal definirea unui pact de repornire a economiei autohtone şi trasarea unei strategii prin care România să profite de poziţia ei de stat graniţă între Orient şi Occident. Temele nu sunt noi, la fel cum încercarea mediului de afaceri de a influenţa deciziile politicului pentru repornirea economiei este una tocită. Ce-i de făcut?
Investiţiile
Deocamdată stăm doar în drumul mătăsii, nu pe drumul ei. Ca să intrăm pe drum, să profităm economic de poziţia noastră, avem nevoie de o strategie, un proiect naţional. Investiţiile străine directe s-au prăbuşit în ultimii şase ani, arată datele Băncii Naţionale a României.
Dacă România reuşea să atragă în urmă cu şase ani, în perioada ianuarie-august, investiţii de 4,3 miliarde de euro, în acest an, suma a fost cu aproape 80% mai mică, respectiv 941 de milioane de euro. În prezent, cea mai mare parte a investiţiilor atrase este reprezentată, de fapt, de creditele intra-grup, adică împrumuturile acordate de firmele-mamă filialelor din România.
Ştim ce ne lipseşte: o legislaţie simplă, administraţie profesionistă, transparenţă, justiţie eficientă. Am mai avea nevoie de o diplomaţie comercială proactivă, pentru că este important să mergem noi la investitori, nu să-i aşteptăm cu pâine şi sare în România, imaginându-ne că ţara noastră este pământul făgăduinţei pentru cei cu bani. Bătălia pe investitori se duce cu arme noi în regiune, iar multe state emergente se bat, prin guvernele lor, pentru investiţii străine.
↵ Use original player
By 9lumpy
YouTube
← Replay
X
i
„Contextul este mai favorabil ca niciodată. România a experimentat în ultimii ani cea mai dură formă de austeritate, a supravieţuit, a învăţat multe. A învăţat ca are nevoie de o disciplină bugetară. Mai mult, ţara noastră are un punct de plecare pozitiv, şi anume poziţia geostrategică: la graniţa Europei de Est. E important să ştim să profităm de acest avantaj“, a afirmat ieri premierul Victor Ponta în cadrul Bucharest Forum.
Şi consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu spune că, deşi România este plasată la intersecţia tuturor coridoarelor energetice de la Est către Vest, cele mai multe ne ocolesc. Diaconescu mai spune că avem nevoie de o strategei transfrontalieră.
În Golf există lichidităţi financiare care caută proiecte de anvergură, în special în agricultură şi energie. Ei sunt interesaţi de acest domeniu, de ferme mari şi capacităţi de producţie. Populaţia statelor din Orientul Mijlociu se va dubla până în 2050, potrivit estimărilor, ceea ce se traduce printr-o criză a alimentelor.
România are un potenţial agricol neexploatat. Trebuie să încetăm să mai vindem terenuri agricole rezidenţilor străini şi să le valorificăm. O altă problemă este absenţa României de la caruselul diplomaţiei comerciale care se învârte la scară globală.
Diplomaţie comercială
Parag Khanna, un american cu origini indiene, expert în relaţii internaţionale, spune că în lume există o mega-diplomaţie care acţionează pentru a facilita şi pentru a concretiza proiectele economice („How to Run the World“, Random House, 2011).
România lipseşte de la forumurile economice importante, nu are viziune şi nicio strategie pe termen lung. La Forumul Energetic de la Istanbul, în 2010, la care au participat toate ţările de pe fostul drum al mătăsii, România nu a avut decât doi reprezentanţi. La astfel de forumuri se fac cărţile, se „ademenesc“ investitorii, se prind investitorii importanţi în caruselul diplomaţiei economice.
La Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul ASPEN România, Consiliul Investitorilor Străini şi Camera de Comerţ Româno-Americană nu se caută soluţii noi. Ele există deja. Se încearcă realizarea unui pact între actorii implicaţi: oameni de afaceri, politicieni, societate civilă, prin care economia României să repornească pe un drum corect. Poate fi şi cel al mătăsii.