Cum pedepsesc statele europene abuzul în serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate care poate arunca în aer dosarele de corupţie
0Curtea Constituţională menţine suspansul şi amână să se pronunţe dacă abuzul în serviciu este sau nu constituţional. Corupţii României mai au de aşteptat până pe 24 mai decizia judecătorilor care i-ar putea scăpa de problemele penale. Excepţia a fost invocată de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, în dosarul fraudelor de la ANRP.
Ea este susţinută de Elena Udrea care ar dori ca această infracţiunea să fie scoasă definitiv din Codul Penal, pe motiv că legislaţiile altor state europene nu o incriminează.
Specialiştii în dreptul European o contrazic. Aceştia au explicat pentru „Adevărul“ cum este reglementat abuzul în serviciu în Europa, chiar dacă în alte state nu este denumit aşa. De exemplu, în Franţa, Codul penal face referire la abuzurile comise de persoanele care exercită o funcţie publică, în Cartea a IV-a intitulată „Crime şi delicte contra naţiunii, statului şi ordinii publice“. În capitolul II, Secţiunea 3, sunt incluse corupţia pasivă şi traficul de influenţă, comise de persoane care exercită funcţii publice. Pedepsele pentru astfel de fapte sunt de la 5 ani de închisoare şi o amendă de 500.000 de euro, până la 10 ani de închisoare şi 1 milion de euro amendă.
Pedepse cu închisoare şi amenzi usturătoare
Infracţiunea există şi în Codul Penal din Spania, iar cel găsit vinovat riscă o condamnare cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani. În plus condamnatul este obligat să plătească o amendă egală cu dublul beneficiului intenţionat sau obţinut de funcţionarul respectiv şi nu mai poate ocupa o funcţie publică pentru o perioadă între 4 şi 9 ani.
Într-un alt stat european, Belgia, cel găsit vinovat pentru abuz în serviciu riscă o pedeapsă între 6 luni şi 5 ani de închisoare şi amendă între 100 de euro şi 75.000 de euro.
Prevederi similare sunt şi în Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru, Slovacia şi Slovenia.
România şi Convenţia de la Merida
Pe de altă parte, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, nu crede că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul ANRP şi sesizarea Curţii Constituţionale ar trebui să o îngrijoreze. Motivul: incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu este o obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urmă cu 13 -14 ani şi care trebuie respectată. „Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o şi a semnat-o la Merida, pe 9 decembrie 2003“, declara, în urmă cu o lună, Kovesi.
Nemulţumirile corupţilor
Alina Bica a reclamat la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu, care se pedepseşte cu până la 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal. Ea a acuzat că prevederile sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale. Demersul acesteia a fost urmat de o avalanşă de solicitări similare.
O eventuală admitere a excepţiei ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, precum Elena Udrea, Gabriel Oprea sau Nicuşor Constantinescu, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie, iar procesele penale ar fi închise. Cel mai recent nume de VIP trimis ieri în judecată pentru abuz în serviciu este fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Edilul este acuzat, alături de alţi trei funcţionari din subordine, că a încălcat legea atunci când a semnat autorizaţia de funcţionare a clubului „Colectiv”.