Cum funcţionează scutul antirachetă care va fi amplasat şi în România

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat marţi amplasarea scutului antirachetă american în localitatea Deveselu, din judeţul Olt, sub conducerea unui comandat român, decizie luată în şedinţa de luni a Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Scutul antirachetă va avea două componente: navală şi terestră. SUA vor amplsa nave cu interceptoare SM-3 la bord şi interceptoare SM-3 mobile pe uscat.

Ce este interceptorul SM-3

Standard Missile 3 (SM-3) poate fi desfăşurat atât pe nave, cât şi pe uscat. Interceptorul SM-3 include rachete în trei trepte, care lansează un aşa-numit "vehicul ucigaş" asupra unei ţinte sau unui grup de ţinte. Interceptorii SM-3 sunt lansaţi în numai câteva minute de la lansarea rachetei inamice, având capacitatea să o lovească în aer. După ce este eliberat de rachetă, proiectilul are capacitatea de a-şi controla singur altitudinea, putând face şi mici ajustări ale vitezei.

Interceptorii SM-3 vor fi interconectaţi cu reţeaua de radare existentă, astfel încât să detecteze imediat informaţia vreunui atac rapid.

Interceptorii SM-3 au însă şi o problemă: capacitate foarte scăzută de a determina care dintre punctele văzute de telescop în depărtare sunt focoasele lansate de inamic şi care sunt ţinte false sau resturi de materiale.

Etapele amplasării scutului în Europa

Planul SUA în privinţa amplasării scutului antirachetă în Europa se desfăşoară în mai multe etape:

Prima etapă a scutului antirachetă presupune ca în cursul anului 2011 să fie desfăşurate sisteme disponibile şi testate de apărare antirachetă, inclusiv sistemul Aegis (aflat în înzestrarea navelor de razboi), interceptorul SM-3 (Block IA) şi senzori de tipul AN/TPY-2 (radare mobile ce intră tot în înzestrarea forţelor navale ale SUA). Prima fază are drept scop protejarea împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Sistemul naval de luptă Aegis este unul integrat de radar şi rachete, capabil să lupte simultan împotriva ameninţărilor aeriene, terestre şi cu submarine. Sistemul Aegis poate, simultan, să atace ţinte terestre, submarine şi nave de suprafaţă, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de aviaţie sau cu rachete.

Sistem Aegis, completat cu interceptori SM-3

Etapa a II-a, care se întinde până în 2015, presupune folosirea interceptorului mai avansat Standard Missile-3 (Block IB), atât în configuraţii pe mare, cât şi terestre, precum şi plasarea unor senzori avansaţi, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune.

În etapa a III-a, desfăşurată până în 2018, vor fi amplasate, după dezvoltare şi testare completă, două baze terestre cu variante mai avansate ale interceptorilor SM-3 Block IIA, pentru a contracara rachete cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune.

Ultima etapă, a IV-a, care va fi finalizată până la sfârşitul lui 2020, va presupune încă o îmbunătăţire a interceptorului SM-3, denumită Block IIB, care să poată contracara rachete cu rază medie şi intermediară de acţiune, dar şi potenţiale rachete balistice intercontinentale ce ar viza Statele Unite.

Sistem Aegis, completat cu interceptori. Click pentru a mări!