Cum comentează avocaţii proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale. Ce „hibe” au găsit specialiştii în drept la o primă lectură

Doi specialişti în drept consultaţi de „Adevărul” sunt de părere că proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ are cel puţin două aspecte de neconstituţionalitate: unul spune că legea instituie astfel un singur filtru pentru avizarea urmăririi penale a magistraţilor, în persoana Procurorului General, iar altul că le conferă magistraţilor drepturi în plus faţă de alţi justiţiabili.

„Adevărul” i-a contactat pe avocaţii Ion Panaitescu şi Cristian Ene, pe care i-a întrebat cum văd proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ. Deşi cei doi au păreri diferite cu privire la desfiinţarea propriu zisă, ei cad de acord că în proiect există aspecte de neconstituţionalitate.

“Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”, se arată în proiectul dat publicităţii de Ministerul Justiţiei. 

O chestiune nemaiîntâlnită

„(Proiectul – n.r. ) adaugă o chestiune nemaîntâlnită până acum: este vorba de începerea urmăririi penale cu avizul Procurorului General. Totul se trece prin filtrul unui singur om”, a spus avocatul Cristian Ene. 

Procurorul general ar urma să avizeze demararea acţiunii penale şi în cazul judecătorilor şi în cazul procurorilor. Mai târziu, la votul în Secţiile CSM, procurorul general nu mai are voie să voteze, prevede proiectul de desfiinţare a SIIJ.

„Nu i-au dat un dublu filtru, pentru că el la un moment dat şi-a spus opinia. Aceasta este raţiunea, să nu aibă un dublu vot. Aceasta este raţiunea. Odată ce autorizează, el ar fi subiectiv să voteze, pentru că la un moment cdat s-ar putea să constate toţi ceilalţi că a greşit când a autorizat. Iar el, pentru a-şi valida autorizaţia va vota tot în sensul autorizaţiei”, a spus Cristian Ene.

Cine îl anchetează pe Procurorul General?

„Este un singur om (n.r. – procurorul general) şi nu este prevăzut în lege că îşi poate delega această competenţă”, e de părere avocatul. Cristian Ene are în vedere situaţii în care procurorul general ar fi în situaţii de incompatibilitate, de exemplu în aceea în care ar trebui să avizeze începerea urmăririi penale pentru un subordonat, un fost coleg sau o rudă.

„Se va interpreta că potrivit Regulamentului şi Legii 304/2004 Procurorul General îşi poate delega atribuţiile prim-adjunctului. Şi atunci cum devine Procurorul General subiect de cercetare? Vine procurorul (n.r. – de caz) şi îi spune deleagă-ţi atribuţiile adjunctului că eu vreau să te cercetez pe tine? Procurorul General e singură persoană. El pre-avizează. Dar nu este altă persoană peste el. O mare problemă e chestiunea asta: cine îl cercetează pe Procurorul General?”, se întreabă avocatul.

Potrivit lui Cristian Ene, procurorul de caz care nu obţine avizul de la Procurorul General pentru un magistrat nu mai are la cine să apeleze, la fel ca în cazul politicienilor. 

„E ca la Parlament, nu poate procurorul să înceapă urmărirea penală dacă nu are avizul preşedintelui sau al Camerei. Dacă trece de Procurorul General, de avizare. Dacă el nu avizează nu se merge mai departe. Se începe urmărirea penală, se efectează urmărirea penală şi pe urmă, la trimiterea în judecată, procurorul de caz se duce cu rechizitoriul la Secţia de procurori sau la Secţia de judecători. La reţinere şi arestare trebuie să avizeze CSM-ul, unde la fel, niciunul dintre cei trei (n.r. – şeful ICCJ, ministrul Justiţiei şi Procurorul General). La trimitere în judecată procurorul se duce tot la CSM, unde (n.r. – aceeaşi membri) spun: noi am avizat pentru că erau indicii rezonabile şi acum constatat că nu sunt probe de trimis (n.r. – în judecată)”, a mai spus apărătorul.

Ion Panaitescu: Este absolut neconstituţional!

Avocatul Ion Panaitescu, fost magistrat militar, este de părere că proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ este neconstituţional din punctul de vedere al faptului că instituie un privilegiu în plus pentru magistraţi în raport cu ceilalţi inculpaţi. 

„Chestiunea avizului CSM pentru judecători sau procurori (n.r. – în cazul percheziţiei sau a reţinerii) exista şi până acum. În baza acelui aviz se desfăşura urmărirea penală şi toate activităţile. La final, procurorul spunea fie că nu e cazul să trimită în judecată pe nimeni şi dădea soluţie de clasare, fie trimitea rechizitoriul în instanţă. Dacă este aşa (n.r – că şi la trimiterea în judecată procurorul trebuie să ia aviz de la CSM) atunci este absolut neconstituţional. Se instituie în favoarea magistraţilor un privilegiu care nu este prevăzut şi pentru ceilalţi infractori de drept comun, ca să spun aşa. Unui hoţ îi pun cătuşele când l-au prins, l-au trimis în judecată. La domnii magistraţi se duc de-a buşilea, cu vorbe de plocon”, a declarat avocatul Ion Panaitescu.

Avocatul e de părere că la votul CSM vor exista situaţii în care unii membri vor lipsi, făcând referire mai mult sau mai puţin explicit la situaţia din vara anului 2019, atunci când procuoroarea Adina Florea nu a putut fi validată de CSM în fruntea SIIJ, deşi câştigase concursul, deoarece Plenul Consiliului nu ajungea la un cvorum.

„Adevărul iese întotdeauna la iveală, în patru cazuri din şapte. E o contradicţie în termeni”, spune avocatul Panaitescu despre votul în CSM.

Avocatul e de părere că SIIJ nu trebuia desfiinţată. „SIIJ nu are procuror de judiciar prezent în instanţe pentru a-i amenunţa pe judecători că dacă nu dau soluţia pe care o cere SIIJ vor avea probleme. Şi acum ne întoarcem să restaurăm ce? DNA-ul face dosare de şantaj pentru judecător şi judecătorul să dea soluţiile pe care le vrea DNA”, a mai declarat avocatul Panaitescu. 

Judecătorul Cristi Danileţ: E bine că dispare SIIJ

Judecătorul Cristi Danieleţ a scris la rândul lui, pe Facebook, câteva considerente asupra proiectului de lege:

„MJ vrea modificarea legilor justitiei:

- e bine că dispare SIIJ şi se revine la competenta anterioara de anchetate penală a magistratilor;

- nu e bine ca se da Procurorului General competenta de a superviza inxulparea magistraţilor de procurorul de caz, atat timp cât ministrul justiţiei are un cuvânt greu de spus în numirea PG;

- nu e bine ca se da CSM atribuţia de a încuviinţa trimiterea în judecata a unui magistrat. O astfel de atribuţie a existat pana în anul 2004, dar de atunci este consacrata independenta procurorului de caz”, a scris judecătorul Cristi Danileţ.