Cum au ajuns urşii să vâneze oamenii

Un nou atac al unui urs înfometat, în judeţul Prahova, aduce în discuţie riscul la care sunt expuşi oamenii, dar şi nepăsarea autorităţilor. Duminică un cioban a fost sfâşiat de un urs, reuşind să scape cu viaţă datorită câinilor săi. Specialiştii spun că aceste animale au suferit modificări genetice.

Atacurile urşilor se înmulţesc, iar autorităţile par a fi scăpat situaţia de sub control. Duminică, un cioban din Prahova a fost atacat de un urs şi a scăpat cu viaţă doar datorită câinilor de la stână, care au reuşit să alunge animalul sălbatic. De altfel, în weekend, jandarmii au fost solicitaţi să intervină pentru a goni şapte urşi de la tomberoane, din Buşteni. Şi vineri, oamenii legii au alungat un urs care se plimba pe străzile din Breaza, dar şi o ursoaică cu pui şi o vulpe, din localităţile Buşteni şi Azuga. Toate, la doar o săptămână de la incidentul din Făgăraş când un alt urs periculos a atacat o fetiţă care ieşea din blocul în care locuia.

Autorităţile dau din colţ în colţ şi nu ştiu cum să rezolve problema, în condiţiile în care aceste animale sălbatice sunt protejate de lege.

Localnicii au ajuns la capătul disperării. Din cauza animaleor sălbatice care le intră chiar şi ziua în amiaza mare în gospodării nu mai pot creşte animale, iar culturile agricole le sunt distruse.

Măsuri doar pe hârtie

Ministerul Mediului nu pare să aibă o soluţie pentru această problemă. În urmă cu două luni, ministrul Graţiela Gavrilescu a semnat un ordin care prevede intervenţia autorităţilor în cazul carnivorelor mari care provoacă probleme oamenilor. Ordinul a rămas doar pe hârtie, chiar dacă atacurile urşilor s-au înmulţit de atunci.

Anterior, acelaşi ministru semna o altă dispoziţiei care tot fără efect a rămas: stabilirea unei cote de intervenţie de 350 de exemplare, care ar urma să fie capturate. În acest moment, nici măcar nu se ştie câţi urşi sunt în ţară. Unele cifre arată că ar fi vorba de peste 7.000. Drept urmare, ministrul Mediului a anunţat că, în perioada următoare, va accesa şi un proiect cu bani europeni, astfel încât România să facă un recensământ al urşilor.

Până la această oră, Ministerul Mediului nu a precizat dacă măsurile anunţate pentru rezolvarea problemei urşilor au avut vreun efect sau nu.

De ce se înmulţesc rapid urşii gunoieri

Specialiştii spun că înmulţirea într-un ritm exagerat a urşilor din Parcul Natural Bucegi s-ar datora şi hranei pe care aceştia şi-o procură din tomberoane, care le-a modificat metabolismul.
„Problema este numărul foarte mare de urşi. Faptul că urşii se hrănesc la containere a determinat modificări genetice asupra rasei. O ursoaică face, în mod normal, unul sau doi pui. Acum au ajus să fete trei sau chiar patru pui. Asta pentru că au hrană din abundenţă la containere, fără să mai ţină cont de anotimp. Asta le-a dereglat şi sistemul de hibernare, bioritmul. Aşa dau naştere la mai mulţi pui. Evident, omul e de vină pentru această situaţie. Habitatul ursului este tot mai restrâns. S-au construit cartiere întregi în pădure, cum este Răcădău“, a explicat, pentru „Adevărul“, Flavius Bărbulescu, directorul „Direcţiei pentru Monitorizarea şi Protecţia Animalelor” din Braşov, care a coordonat zeci de capturări de urşi în mediul urban.

Ce soluţii sunt?

Ani de zile, autorităţile nu au făcut decât să mute urşii capturaţi în alte zone, dar măsura nu a dus la scăderea numărului de atacuri, ba dimpotrivă.

Flavius Bărbulescu explică de ce: „Relocarea nu e o soluţie. Dacă îi duci din Braşov în Argeş, de exemplu, vor ataca acolo şi tot aşa... În perioada în care m-am ocupat de problema urşilor din Braşov am relocat la ei de ne-am săturat. Îi duceam în fonduri de vânătoare la sute de kilometri distanţă, dar se întorceau. Urşii capturaţi erau crotaliaţi şi microcipaţi. S-a întâmplat de nu ştiu câte ori să prindem urşi relocaţi de mai multe ori. Au instinctul de a se întoarce acolo unde găsesc hrană mai uşor. Astfel de exemplare cu devieri comportamentale, din punctul meu de vedere, sunt pierdute. Nici relocarea în rezervaţie nu este o soluţie. Este o singură rezervaţie, cea de la Zărneşti, care e suprapopulată. Şi nici exportul lor în alte ţări. Acele state au refuzat să primească urşi gunoieri, obişnuiţi cu oamenii“. 

Şi totuşi ce soluţii sunt? Specialistul afirmă că, în primul rând, este nevoie ca sursele de hrană din apropierea localităţilor, care-i atrag pe urşi, să fie eliminate. În al doilea rând, reducerea numărului de urşi este esenţială.

„Sunt necesare şi măsuri mai dure, mergând până la eliminarea exemplarelor care se hrănesc din containere. Este nevoie de reducerea numărului de urşi. Măsurile trebuie să vizeze înlăturarea resurselor de hrană din zonele locuite. Ocoalele Silvice trebuie să pună hrană pe traseele folosite de urşi pentru a veni în localităţi. În zona Braşovului pădurarii pun porumb cu zahăr, melasă sau deşeuri de ciocolată luate de fabricile de dulciuri“, a mai spus Flavius Bărbulescu.