Cum a ratat Victor Babeş premiul Nobel
0În patrimoniul Casei memoriale Victor Babeş se găseşte o lucrarea de referinţă pentru medicina mondială: primul tratat de bacteriologie din lume. Tratatul, un răsunet extraordinar pentru lumea ştiinţifică, l-a apropiat pe Victor Babeş de premiul Nobel.
Victor Babeş este fără îndoială asimilat, de multă vreme, în conştiinţa publică românească, cu prototipul savantului sobru, dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător şi dascăl, de binefăcător al oamenilor, în ultimă instanţă. Mult mai puţină lume ştie însă că Babes, datorită patriotismului său, care l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului din România, D.A.Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.
Cu studii strălucite făcute la Budapesta şi Viena, urmate de specializări la Munchen şi Berlin, alături de marii corifei ai bacteriologiei europene (Robert Koch, Rudolf Virchow, Louis Pasteur), orizonturile deplinei consacrării ştiinţifice păreau deschise tânărului profesor de histopatologie al Universităţii din Budapesta. Şi totuşi, în 1887, când se stabileşte la Bucureşti, devenind primul director al nou înfiinţatului – de către el – Institut de patologie şi bacteriologie, Babeş face voluntar un pas înapoi din avanscena lumii ştiinţifice europene.
O lume ştiinţifică care îl acceptase ca pe un egal al marilor săi maeştrii, Karl von Rokitansky, Rudolf Virchow sau Robert Koch. Babeş câştigase respectul tuturor acestor celebri savanţi, nu doar datorită seriozităţii sale, imensei puteri de muncă sau flerului de descoperitor, ci şi ca urmare a sintezei teoretice pe care o elaborează în 1885 – la numai 31 de ani – împreună cu P.V. Cornil – primul tratat de bacteriologie din lume Les bacteries et leur role dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses.
Babeş şi vicisitudinile istoriei
De ce tocmai Babeş şi Cornil au scris acest prim tratat de bacteriologie? De ce nu Koch, Pasteur, Mecinikov sau Emile Roux, savanţi deja consacraţi, cu vechi ştate de serviciu pe tărâmul marilor descoperiri în domeniu?
Citeşte aici răspunsul la această întrebare şi cum a ratat Victor Babeş premiul Nobel!