CSM: Procurorul Marian Gherman va reveni la Parchetul Capitalei. Decizia magistratului de a pleca din DNA vine înaintea unei sentinţe importante

CSM a acceptat cererea de încetare a activităţii formulate de procurorul DNA Marian Gherman, urmând ca acesta să revină la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Plecarea magistratului din DNA vine cu o săptămână înainte de decizia pe fond în dosarul în care sunt judecaţi Dan Hosu, soţul şefei DIICOT Georgiana Hosu şi Angela Toncescu, fosta şefă a CA al Carpatica Asig Sibiu, dosar instrumentat chiar de Gherman.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie – nivel central a domnului procuror Gherman Ionel Marian, începând cu data de 14.09.2020 şi revenirea acestuia la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (unitate de parchet de unde provine), începând cu aceeaşi data”, se arată în decizia CSM.

Procurorul anticorupţie Marian Gherman a cerut CSM încetarea activităţii în DNA, cu o săptămână înainte de decizia pe fond în dosarul în care sunt judecaţi Dan Hosu, soţul şefei DIICOT Georgiana Hosu şi Angela Toncescu, fosta şefă a Consiliului de Administraţie a Carpatica Asig. Sibiu.

Al doilea procuror care pleacă din DNA în ultimele luni

Se pare că procurorul Marian Gherman - care a făcut parte din „vechea gardă“ a Laurei Codruţa Kovesi - avea de gând să plece din DNA încă de anul trecut. Este al doilea procuror cu vechime în cadrul DNA care părăseşte, în ultima perioadă, Parchetul anticorupţie. Luna trecută, un alt procuror care activa de mai mulţi ani în DNA, Iulia Crişan, a părăsit această structură.

Discuţiile aprinse din DNA pe marginea concluziilor scrise din dosarul Hosu-Toncescu – dosar instrumentat de Marian Gherman – au fost „capsa detonatoare“ în privinţa deciziei procurorului de a pleca din DNA. Dacă CSM îi va accepta cererea – ceea ce este mai mult o formalitate –, procurorul Marian Gherman se va întoarce la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. La respectivele discuţii, au existat opinii în cadrul DNA inclusiv în favoarea ideii ca procurorii să ceară achitarea tuturor inculpaţilor din dosar, în condiţiile în care probele obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) au fost anulate de instanţă ca urmare a deciziilor CCR, scrie G4Media.

DNA a cerut condamnări pentru Toncescu şi Hosu

La ultimul termen de judecată, care a avut loc pe data de 2 septembrie la Tribunalul Bucureşti, procurorul de şedinţă al DNA a cerut condamnarea fostei şefe a Consiliul de Administraţie al Carpatica Asigurări Sibiu, Angela Toncescu, şi a fostului şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, comisarul-şef Marian Cataramă, potivit aceloraşi surse.

În schimb, DNA a depus concluzii de achitare în cazul lui Sorin Tatu, patronul unei firme, acuzat de trafic de influenţă, întrucât probele obţinute împotriva lui de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) au fost înlăturate de instanţă la termenul din 20 iulie 2020 ca urmare a deciziilor CCR. Magistraţii au stabilit că pronunţarea pe fond în acest dosar va avea loc pe data de15 septembrie.

Dosarul Hosu-Toncescu, golit de interceptări

Toate după ce, pe 21 iulie, Tribunalul Bucureşti a eliminat probele realizate de DNA cu SRI şi de SRI prin mandat de siguranţă naţională din dosarul Carpatica al fostului poliţist Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Giorgiana Hosu.

Anularea probelor s-a făcut în baza deciziilor CCR 51/2016 privind neconstituţionalitatea binomului SRI-Parchet, a deciziei 55/2020 privind neconstituţionalitatea folosirii de către procurori a probelor obţinute de SRI prin MSN şi a deciziei 22/2018 privind excluderea din dosare a probelor obţinute prin metode declarate neconstituţionale, potrivit G4Media. Anularea probelor a venit la un timp scurt înainte de termenul final de judecată, ceea ce în DNA a generat dispute legate de concluziile procurorului de şedinţă: să pledeze pentru achitare sau pentru condamnarea inculpaţilor, în condiţiile în care multe probe – constând în interceptări sau care decurgeau din interceptări – au fost înlăturate de la dosar. Desigur, în oricare dintre situaţii, judecătorul este cel care decide. 

Acuzaţiile aduse lui Dan Hosu

Soţul şefei DIICOT este acuzat că ar fi ajutat-o pe Angela Toncescu să influenţeze deciziile de la nivelul ASF, astfel încât să obţină avizul pentru numirea în funcţia de preşedinte al CA al Carpatica Asig, dar şi pentru ca autoritatea să nu ia decizii nefavorabile societăţii de asigurări patronate de Dan Ilie Carabulea.

Spre exemplu, Carabulea ar fi urmărit „să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a Carpatica Asig, în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro“. Potrivit DNA, între martie 2015 şi martie 2016, Dan Hosu şi alte persoane, printre care Ion-Sorin Tatu şi Adrian Gurzău (fost deputat PDL, finul Elenei Udrea), ar fi primit „foloase necuvenite constând în indemnizaţii lunare de la Carpatica Asig“, „în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF“.