Conservatorul Becşenescu şi-a bătut joc de sinistraţi

Adevărul a făcut bilanţul reconstruirilor caselor înghiţite de apă în Banat: muncă de mântuială şi banii statului cheltuiţi aiurea

majoritatea celor proveniţi din surse publice, au ajuns în firmele celor care se învârtesc prin iatacurile Puterii.
Numai într-un singur sat, unul din oamenii de încredere ai lui Dan Voiculescu, "europarlamentarul", după cum se autointitulează Dumitru Becşenescu, a primit pentru construcţia a treizeci de case un milion de euro. Rezultatul a fost însă unul dezastruos. S-au construit treizeci de barăci de lemn, din care şapte au luat deja foc, iar oamenii locuiesc în umezeală şi igrasie.
Bani aruncaţi
În fiecare comună, inundată anul acesta şi în cel trecut, au existat sute de sinistraţi care suferă şi acum. Dincolo de spectacolele televizate în care naţiunea îi îmbărbăta, prea puţine lucruri bune s-au întâmplat pentru cei oropsiţi de soartă. Au existat şi oameni care au profitat din plin de pe urma lor. Dacă hoţii mărunţi care prădau gospodăriile oamenilor au fost repede capturaţi, cei care au beneficiat de sute de mii de euro pentru reconstrucţia caselor nu au fost nici acum întrebaţi ce au făcut cu banii. Fiecare casă inundată a reprezentat un mod de a scoate bani fru-moşi pentru cei apropiaţi Puterii.
Foeni, locul unde casele au fost inundate şi în scripte
Localitatea timişoreană Foeni a fost una dintre cele mai afectate localităţi de urgia apelor de anul trecut. Tot ea a fost terenul pe care, de atunci până acum, au avut loc mai multe scandaluri referitoare la gestionarea defectuoasă a fondurilor şi ajutoarelor destinate sinistraţilor. Prima dispută a pornit de la casele dărâmate de ape. După ce apele din Banat s-au retras, responsabilii din cadrul Primăriei Foeni au întocmit liste cu casele care au fost luate de viitură şi cu cele parţial distruse. Listele au fost expediate Inspectoratului Judeţean de Construcţii. Specialiştii din cadrul acestei instituţii au mers la faţa locului, împreună cu un expert tehnic autorizat al Ministerului Lucrărilor Publice şi Administrării Teritoriului şi cu expertul propriu, pentru a vedea cum stau lucrurile. Ocazie cu care s-a descoperit că, din cele 74 de case incluse pe listă, 43 nu fuseseră inundate deloc. Dacă acestea ar fi fost reconstruite, statul român ar fi trebuit să cheltuiască cu un milion de euro mai mult decât era nevoie, pentru a reconstrui, în total, cele 905 case care figurau pe liste ca fiind luate de ape în judeţul Timiş. În total, la nivel naţional, reconstrucţia a beneficiat de alocarea a 37 milioane de euro, din care 365 miliarde lei vechi au fost doar banii MLPAT.
De la morcovi la casele sinistraţilor
Deputatul Dumitru Becşenescu, fost membru în conducerea Partidului Conservator, euroobservator în Parlamentul European, se află în rândul celor mai bogaţi români în Top 300, iar ca politician, este al patrulea după liderul său de partid, Dan Voiculescu, un alt coleg de la PC, George Copos, şi Atilla Verestoy. Averea sa, de aproape patruzeci milioane de euro, are la bază, după declaraţia sa, comerţul cu legături de morcovi în pieţe. Numai că presa, de-a lungul timpului, a sesizat opinia publică despre afacerile grupului Antares, în special cu bani publici. Principalele surse de venituri care au contribuit la ridicarea lui Becşenescu în topul milionarilor sunt contractele, foarte păguboase pentru stat, pe care Antares le-a avut cu CFR marfă şi ANL.
Euroobservatorul a făcut magazii pe post de case
Nici de data aceasta ANL-ul nu s-a dezminţit şi i-a oferit firmei Antares, fără licitaţie, reconstrucţia unei bune părţi din casele inundate. Sub semnul "reconstrucţiei caselor inundate în Timiş", firma Antares a deputatului Becşenescu de la Partidul Conservator a primit peste jumătate de milion de euro, pentru ridicarea unor case care aduc mai degrabă a magazii de lemne. Numai în comuna Foeni, Antares a construit peste treizeci de case, la preţuri între douăzeci şi treizeci de mii de euro bucata.
Casele respective deja au început să dea semne de slăbiciune, la doar câteva luni de la predare. Ele sunt construite efectiv dintr-o placă de pal, izolată cu rigips şi polistiren. Multe dintre locuinţe au probleme cu acoperişurile care se lasă, pereţii s-au umplut de igrasie, iar majoritatea sunt expuse pericolului de a lua foc, din cauza hornurilor care sunt prost montate. Din patruzeci de case, şapte au luat deja foc. Oamenii se plâng că se lasă tavanele, că pereţii sunt uzi şi că mucegăiesc din cauza igrasiei. "Mie mi s-a lăsat tavanul, am urcat în pod, am mai strâns şuruburile. Despre pereţi, ce să mai spun, igrasia e la ea acasă", ne spunea un sinistrat.
Mihai Benga, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat, spune că incendiile sunt cauzate de hornuri, care nu sunt montate cum trebuie. "Noi am fost sesizaţi de două ori şi am intervenit. Problema cea mare este cauzată de coşuri", a declarat Benga.
Antares a construit după ureche şi la Cruceni
Scandalul de la Cruceni este departe de a se fi încheiat, pentru că oamenii nu vor ca situaţia să rămână aşa. Sinistraţii spun că nu doresc să locuiască în case în care pot muri oricând în urma unui incendiu, iar pereţii să fie plini de mucegai. "Casele au fost făcute prost. Se desfac şuruburile, tavanele cedează. Nu ştiu cât or să ţină", a conchis un locuitor din Cruceni.
Casa familiei Popa, tot din Cruceni, a luat foc la numai o lună după ce a fost făcută. Una din probleme, la incendiu, a fost accesul în podul casei: "Când a luat foc mă uitam că nu ştiam unde dracu' să pun apă. Nu ştiam pe unde să urc", ne spune Cristina Popa. "La mine au construit nişte muncitori, care mai mult se plimbau dintr-un capăt de la altul al satului. Erau angajaţi de-ai lui Antares."
Un alt sinistrat, extrem de nemulţumit de calitatea lucrărilor, a depus plângeri pe la mai toate oficialităţile, dar degeaba: "Am fost undeva la o casă, tavanul mucegăit şi deja deformat. Proiectul a fost bun, dar execuţia, foarte proastă. Aici au lucrat şi moldoveni din Republica Moldova, şi boschetari, care de pe unde veneau, lucrau aici. Casele de lemn nu sunt nici măcar prinse cu piloni. La cele din cărămidă, materialul se sfărâmă în mână".
Lucrările de refacere a barajului din Timiş, de mântuială
Nici situaţia barajului care s-a spart acum un an nu este una prea bună. Majoritatea localnicilor se plâng de faptul că lucrările de reparaţie la digul de pe Timiş au fost făcute prost. De asemenea, lipsa canalizării face ca multe case să fie din nou în pericol de inundaţie.
Ioan Anghel, localnic din Foeni, ne spunea despre dig: "