Comisia Europeană: Combaterea corupţiei şi scăderea veniturilor populaţiei, provocări majore pentru România

Comisia Uniunii Europene a publicat luni câteva recomandări privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014, în care atrage atenţia asupra mai multor provocări majore pentru ţara noastră precum rezistenţa puternică la măsurile de combatere a corupţiei, frauda fiscală şi creşterea inegalităţilor în materie de venituri.

Astfel, Executivul Uniunii Europene a dat publicităţii o listă cu riscuri la adresa României, pentru următorii trei ani, pe baza prognozelor macroeconomice oferite de Guvernul de la Victoria.

Comisia Uniunii Europene consideră că strategia bugetară respectă în mare parte cerinţele Pactului de Stabilitate şi de Creştere. Cu toate acestea, planurile bugetare pentru 2014 s-ar putea confrunta cu o evoluţie negativă a controlului cheltuielilor, precum şi cu o colectare mai scăzută a impozitelor, avertizează Comisia. De asemenea, oficialii europeni atrag atenţia că executivul român încă nu a propus măsurile economice necesare pentru 2015 pentru a se asigura că obiectivele de creştere economică vor putea fi atinse.

Totodată, Comisia menţionează că o provocare majoră pentru România rămâne frauda fiscală, precum şi evaziunea fiscală în domeniul TVA, cât şi accizele sau schemele transfrontaliere. În combaterea muncii la negru, progresele înregistrate de România sunt destul de reduse, în timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectării obligaţiilor fiscale este afectată de lipsa unor măsuri de punere în aplicare realiste şi obligatorii, precum şi de atenţia insuficientă acordata prevenirii.

Executivul european mai notează că sarcina fiscală pe care persoanele cu venituri reduse trebuie să o suporte rămâne ridicată, o astfel de problemă încurajând mai degrabă munca nedeclarată, precum şi nedeclararea tuturor veniturilor către organele de control fiscal.

Ţara noastră se confruntă cu riscuri asupra sustenabilităţii sistemului de pensii, din cauza îmbătrânirii populaţiei. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populaţiei active care contribuie la sistemul de asigurări sociale faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie, Comisia menţionând că ţara noastră a luat măsuri de a egaliza vârsta de pensionare între bărbaţi şi femei începând cu 2035.

Totodată, un alt risc desemnat de Comisia Europeană în raportul său se referă şi la plata informală a serviciilor din sănătate. Conform instituţiei europene, această practică afectează în continuare eficienţa, calitatea şi accesabilitatea pacienţilor la sistemul de sănătate.

Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra reformei educaţiei din România, cea lansată în 2011, care nu este pe deplin operaţională din cauza insuficienţei resurselor financiare, cât şi umane. Comisia avertizează că rata de părăsire timpurie a şcolii pentru România este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE.

Deşi situaţia economică a României s-a stabilizat, Comisia Europeană avertizează de asemenea că veniturile brute ale gospodăriilor au scăzut, iar inegalităţile în materie de venituri au crescut. Astfel, familiile care au copii sunt în mod special expuse, mai avetizeaza documentul, oficialii europeni atrăgând atenţia că reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră pentru Romania.

Recomandări ale Comisiei Europene pentru ţara noastră:

1. Să pună în aplicare programul de asistenţă financiară furnizată de UE/FMI, respectând pe deplin condiţionarea în materie de politică inclusă în Memorandumul de înţelegere din 6 noiembrie 2013 şi în actele adiţionale ulterioare la acesta, care completează şi susţin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei ţări.

2. Să pună în aplicare strategia bugetară pentru 2014, să îmbunătăţească în mod semnificativ efortul bugetar în scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului pe termen mediu în 2015, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul programului privind balanţa de plăţi şi astfel cum se reflectă în Programul de convergenţă pentru 2014, în special prin precizarea măsurilor care trebuie întreprinse în acest scop. Să îmbunătăţească activitatea de colectare a impozitelor prin punerea în aplicare în continuare a unei strategii cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale. Să combată munca nedeclarată. Să reducă, fără a afecta bugetul, sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici şi medii.

3. Să accelereze reformele în sectorul sănătăţii în scopul de a spori eficienta, calitatea şi accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate. Să intensifice eforturile pentru a elimina plăţile informale.

4. Să consolideze măsurile active în domeniul pieţei forţei de muncă şi capacitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Să acorde o atenţie specială activării tinerilor neînregistraţi. Să consolideze măsurile menite să promoveze capacitatea de inserţie profesională a lucrătorilor în vârstă. Să elaboreze, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim, luând în considerare condiţiile economice şi condiţiile pieţei muncii.

Citiţi integral recomandările Comisiei Europene pentru România în documentul oficial.