"Coaliţia anti-Băsescu" - cinci greşeli majore
0Teama de alegeri este cel mai prost semnal pe care un actor politic poate să-l dea electoratului "Coaliţia anti-Băsescu" (ghilimelele sunt necesare întrucât nu este vorba de o coaliţie
Teama de alegeri este cel mai prost semnal pe care un actor politic poate să-l dea electoratului
"Coaliţia anti-Băsescu" (ghilimelele sunt necesare întrucât nu este vorba de o coaliţie în adevăratul înţeles al termenului) a comis în ultima perioadă un şir incredibil de greşeli. Atât de multe, încât autorii de manuale de ştiinţe politice şi constructorii de strategii vor avea de aici înainte o cantitate imensă de material de studiu.
1. Comisia Voiculescu. "Celui mai ales" dintre liderii politici i-a fost opus "cel mai puţin ales" dintre şefii partidelor parlamentare. Dintr-odată, pe arena publică au început să se confrunte "un jucător" şi "un maestru al combinaţiilor". Mai mult, Dan Voiculescu fusese declarat de către CNSAS drept colaborator al Securităţii, ceea ce nu a făcut decât să justifice ideea lui Traian Băsescu potrivit căreia suspendarea ar fi fost motivată şi de gestul său de condamnare a comunismului.
2. "Parlament versus presedinte". Un parlament plecat la luptă împotriva preşedintelui înainte de a da câteva semnale minimale de reformă internă aşteptate de populaţie - vot uninominal, Legea ANI, reducerea numărului de senatori şi deputaţi - nu putea fi decât sortit înfrângerii.
3. Un mesaj politic incoerent. Nu uitaţi ghimilelele care însoţesc cuvântul "coaliţie". De fapt, împotriva lui Traian Băsescu s-au aliniat mai multe armate, strânse laolaltă de adversarul comun, dar fără nici cea mai mică idee legată de termenii păcii viitoare. Electoratele PSD, PNL, UDMR şi PRM au puţine în comun şi liderii politici nu le-au putut explica foarte clar de ce se află împreună. Interesul comun anti-Băsescu nu a fost de ajuns. Dovadă că liderii PNL, UDMR şi PRM nu au fost urmaţi de alegătorii lor - ceea ce ar trebui să atragă adevărate cutremure la vârf în perioada următoare! Specialiştii în branding spun că unul dintre pericolele mortale în promovarea imaginii îl constituie tocmai mesajele incoerente şi contradictorii. În timp ce "coaliţia" vorbea pe diferite voci, mesajul susţinătorilor lui Băsescu a fost simplu şi clar, îndreptat împotriva unor ţinte precise: "cei 322", "oligarhii" etc.
4. Schimbarea regulilor în timpul jocului. Probabil, încurajaţi de greşeala lui Traian Băsescu de a reveni asupra deciziei de a demisiona "în cinci minute", iniţiatorii suspendării au crezut că pot da lovitura. Schimbarea Legii referendumului nu a făcut decât să-i dea preşedintelui cel mai bun argument pentru a-şi justifica răzgândirea: dacă au schimbat Legea referendumului, de ce n-ar fi interzis şi preşedintelui suspendat să candideze?
5. Un guvern numit "Dezastru". Schimbările intempestive de la Ministerul Justiţiei au venit mănuşă pe discursul susţinătorilor lui Traian Băsescu. Doar ei spuneau că guvernul PNL, susţinut de PSD, doreşte să pună stavilă luptei împotriva corupţiei declanşate sub ministeriatul Monicăi Macovei! Organizarea referendumului într-o zi de sâmbătă, programul redus de votare (8-20, în loc de 6-21, cum se întâmplă de obicei) şi bâlbâielile în organizarea votării în străinătate au dat impresia că guvernul se teme de o participare masivă la vot. Teama de alegeri este cel mai prost semnal pe care un actor politic poate să-l dea electoratului. Imaginile cu alegătorii români de la Roma şi Madrid, nemulţumiţi că nu şi-au putut exercita dreptul la vot vor rămâne oricum ca o pată extrem de jenantă pe obrazul actualului guvern şi ca un moment penibil al democraţiei româneşti.