CJUE, critici pentru CCR: Nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziţii de drept al UE, să refuze să dea curs unei hotărâri a Curţii

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că judecătorii români pot examina compatibilitatea cu dreptul UE a unei legi naţionale care a fost declarată constituţională, sesizarea având la bază legea de funcţionare a SIIJ. Totodată, CJUE se opune sancţionării unui judecător dacă acesta aplică dreptul comunitar, îndepărtându-se de o decizie a curţii constituţionale "incompatibilă cu principiul supremaţiei dreptului Uniunii".

"1)      Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 şi cu articolul 4 alineatele (2) şi (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum şi cu principiul supremaţiei dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naţionale în virtutea căreia instanţele de drept comun ale unui stat membru nu au abilitarea să examineze compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei legislaţii naţionale pe care curtea constituţională a acestui stat membru a constatat‑o ca fiind conformă cu o dispoziţie constituţională naţională care impune respectarea principiului supremaţiei dreptului Uniunii.

2)      Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 şi cu articolul 4 alineatele (2) şi (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum şi cu principiul supremaţiei dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naţionale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător naţional pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudenţă a curţii constituţionale a statului membru în cauză incompatibilă cu principiul supremaţiei dreptului Uniunii", este decizia CJUE.
 

Judecătorii europeni consideră că invocarea de către un stat membru a unor dispoziţii de drept naţional, fie ele şi de natură constituţională, nu poate aduce atingere unităţii şi eficacităţii dreptului Uniunii. "Efectele asociate principiului supremaţiei dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără în special ca dispoziţiile interne, inclusiv de ordin constituţional, să poată împiedica acest lucru", se arată în decizia CJUE.

Magistraţii au avut în vedere decizia CCR "prin care se refuză să se dea curs unei hotărâri preliminare" a CJUE,  menţionând că aceasta s-a întemeiat, printre altele, "pe identitatea constituţională a statului membru în cauză şi pe consideraţia potrivit căreia Curtea şi‑ar fi depăşit competenţa".

"Din moment ce (..) Curtea deţine o competenţă exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituţională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziţii de drept al Uniunii, inclusiv a articolului 267 TFUE, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunţat o hotărâre care depăşeşte sfera sa de competenţă şi, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunţate cu titlu preliminar de Curte", explică magistraţii.

Printr-o decizie dispusă în decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii români pot lăsa neaplicate decizii ale CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene, fără a exista riscul ca aceştia să răspundă disciplinar. Ulterior, Curtea Constituţională a României a transmis că decizia CJUE nu produce efecte în mod practic decât după revizuirea Constituţiei în vigoare, „care, însă, nu se poate face de drept”.