CJI, despre decizia Judecătoriei Iaşi de a obliga un ziarist să îşi dezvăluie sursele dintr-o anchetă: Sentinţa pronunţată constituie un grav semnal de alarmă
0Sentinţa pronunţată de Judecătoria Iaşi, prin care se solicită ziaristului Gabriel Gachi şi publicaţiei Reporter de Iaşi să îşi dezvăluie sursele informaţiilor utilizate într-un material editorial, constituie un grav semnal de alarmă, atrage atenţia Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit organizaţiei, sentinţa ignoră deciziile CEDO care afirmă că protecţia surselor „este una dintre condiţiile de bază pentru libertatea presei”.
De o protecţie similară ar trebui să se bucure şi sursa jurnaliştilor, care a acţionat ca un avertizor de integritate publică, fiind protejată de legislaţia românească actuală şi europeană în domeniu. Situaţia este cu atât mai alarmantă, cu cât Parlamentul a decis, pe 28 iunie, modificarea legii româneşti în sensul restrângerii protecţiei avertizorilor, în ciuda reglementărilor europene, precizează CJI.
Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch şi Funky Citizens îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de erodarea gravă a libertăţii de informare.
Jurnalistul Gabriel Gachi a declarat pentru publicaţia G4Media, că a fost dat în judecată de directorul Spitalului de Neurochirurgie Iaşi, Lucian Eva, după o serie de dezvăluiri despre modul în care europarlamentarul Tudor Ciuhodaru pontează prezenţa în gărzi, ca medic. Judecătorul a solicitat jurnalistului şi publicaţiei sale „să facă precizări despre sursa informaţiilor obţinute pentru editarea articolelor”.
„În acest caz, jurnalistul şi-a făcut datoria semnalând o posibilă încălcare a legii, acţionând astfel în interes public. Tot astfel a acţionat şi sursa din interiorul spitalului, care, în calitate de avertizor de integritate (whistleblower), a facilitat jurnaliştilor accesul la documentele cu care îşi puteau proba suspiciunile. Considerăm că judecătorul care a pronunţat sentinţa nu a luat în considerare interesul public şi nevoia de a păstra protecţia surselor, aşa cum este prevăzut de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). De asemenea, este neglijată protecţia avertizorilor de interes public, prevăzută de legea românească
Protecţia surselor jurnaliştilor nu este doar răspunderea jurnaliştilor, ci şi a autorităţilor, pentru că încălcarea protecţiei surselor afectează dreptul fiecărui cetăţean de a fi informat. Ea poate duce atât la intimidarea jurnaliştilor, cât şi la refuzul cetăţenilor de a vorbi cu jurnaliştii. Protecţia surselor este una dintre garanţiile fundamentale pe care fiecare dintre noi le are atunci când decide să discute cu un jurnalist”, transmite CJI.
Sursa citată mai arată că CEDO a subliniat în mod repetat că Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului protejează şi sursele jurnaliştilor: Protecţia surselor jurnalistice este una dintre condiţiile de bază pentru libertatea presei. Fără o asemenea protecţie, sursele pot fi împiedicate să sprijine jurnaliştii în informarea publicului despre chestiuni de interes public. Şi astfel, rolul de câine de pază al presei poate fi subminat, iar abilitatea presei de a oferi informaţii corecte şi de încredere să fie grav afectată. Solicitarea de a dezvălui o sursă nu este compatibilă cu Articolul 10, decât dacă este justificată de o cerinţă imperativă care să protejeze interesul public.
România a fost printre primele ţări europene care au adoptat o lege specială pentru protejarea personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (legea 571/2004). Rolul lor este recunoscut şi de Directiva (UE) 2019/1937, care arată că „prin raportarea încălcărilor dreptului Uniunii care aduc atingere interesului public, astfel de persoane acţionează ca avertizori şi joacă prin urmare un rol esenţial în demascarea şi prevenirea unor astfel de încălcări şi în garantarea bunăstării societăţii”.
„Sentinţa Judecătoriei Iaşi nu este definitivă. Ne exprimăm speranţa că instanţa de apel va acorda protecţiei surselor şi avertizorilor de integritate respectul cuvenit într-o societate democratică”, conchide CJI.