Ciupercărie în fostele hale ale CUG Cluj
0judiciară, a cumpărat o clădire mică, de lângă gard, pe care a renovat-o. Impresionat de un târg internaţional de agricultură din Franţa, s-a documentat despre cultura ciupercilor, luând
judiciară, a cumpărat o clădire mică, de lângă gard, pe care a renovat-o. Impresionat de un târg internaţional de agricultură din Franţa, s-a documentat despre cultura ciupercilor, luând decizia de a investi în domeniu. Şi-a lăsat afacerea de construcţii pe mâna copiilor şi, de la sfârşitul anului trecut, a adus primul transport de compost şi miceliu din Ungaria.
Investiţia de circa 110.000 de euro, recuperabilă în doi ani, îi permite deja să recolteze aproape permanent champignioane albe. Deoarece comenzile îi depăşesc cu mult oferta, fiind singurul producător de pe piaţa clujeană şi unul dintre puţinii din Ardeal, s-a interesat de un credit SAPARD, pentru extinderea afacerii cu încă o linie de producţie. Lucrează cu zece persoane, la pregătire, recoltare, inclusiv un biolog şi directorul economic.
După o documentare de câteva luni şi vizite în Olanda şi Italia, a ajuns să fie solicitat pentru deschiderea unor asemenea afaceri.
Ciupercăria lucrează în condiţii de laborator
Pentru a vedea "câmpurile" etajate cu ciuperci, pe rafturile metalice, trebuie să treci prin filtrul dificil pe care-l încearcă zilnic angajaţii săi, duş, haine schimbate, halat alb. "Dezinfecţia este cel mai important element, după automatizarea liniei de producţie. Este unul dintre elementele care ne diferenţiază de producătorii tradiţionali, care folosesc fostele grajduri ale CAP-urilor", ne-a spus investitorul.
Deşi a ajuns la 70 de ani şi este prins peste 12 ore pe zi cu ciupercăria, Someşfălean are proiecte de viitor ca un om tânăr. Doreşte extinderea producţiei de ciuperci, a firmei de construcţii, şi înfiinţarea unei ferme pomicole şi de animale, în zona deluroasă a judeţului, unde deţine în proprietate o suprafaţă de teren agricol.