Cetăţeanul Priboi

Ristea Priboi: fost ofiţer de securitate, fost politician, fost acuzat de schingiuirea unui revoluţionar braşovean în noiembrie 1987. Peste noapte, temutul Ristea Priboi a devenit un bunicuţ care, zilnic, îşi duce şi-şi ia nepoţelul de la grădiniţă. Trecutul său este trădat doar de reflexele profesionale.  

S-a întors în ţară anul acesta. Dispăruse brusc, după ce fusese denunţat de Genică Boierică pentru trafic de influenţă în formă continuată, în “dosarul TVA”.

Un dosar de sute de miliarde de lei vechi, deturnate de la bugetul de stat. În paralel, cerea despăgubiri în instanţă, simţindu-se calomniat de istoricul Marius Oprea şi de un bătrânel din Braşov, care îl acuzau că ar fi comis acte de tortură în timpul revoltelor din noiembrie 1987, de la Braşov.

A pierdut procesul, dar în acelaşi timp a şi plecat din ţară fără ca cineva să ştie unde. Parchetul se bâlbâia în a-l declara sau nu urmărit general sau internaţional. A reapărut în public la un meci de baschet, în luna martie.  S-a dovedit că a fost un fugar neurmărit. Parchetul anunţa public că fusese scos de sub urmărirea penală în “dosarul TVA”. Acum este cetăţeanul Priboi. Ristea Priboi.  

Spionul

Fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE, predecesoarea SIE), Ristea Priboi s-a dovedit, atât înainte de ‘89, cât şi după, un adevărat cameleon, capabil să se adapteze aproape oricărei forme de organizare statală. Astfel, pe timpul regimului comunist, ofiţerul DIE Ristea Priboi a îndeplinit misiuni în Marea Britanie, Suedia, Franţa, Spania, Norvegia, Belgia, Danemarca, Olanda şi Grecia.

A ajuns locţiitor de şef de direcţie şi adjunct al şefului departamentului care viza activitatea postului de radio Europa Liberă. Ulterior, avea să fie acuzat de implicare în reprimarea revoltei anticomuniste din noiembrie 1987 de la Braşov, dar şi de poliţie politică, vizavi de urmărirea informativă a poetului Ion Gheorghe. Spion cu state vechi (încadrat în 1970), Ristea Priboi a reuşit să rămână în structurile de informaţii şi după Revoluţia din decembrie ‘89.

Astfel, el a fost trimis să îndeplinească misiuni în fosta Iugoslavie. Toate acestea pentru ca, în 1995, Ristea Priboi să ajungă consilier personal al fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor. În paralel, Ristea Priboi a continuat să fie ofiţer activ de informaţii, cel puţin până în 1997, când a fost oficial trecut în rezervă. Anul 2000 avea să-i aducă fostului spion un loc de deputat în Parlamentul României.  

Dosarele

Ristea Priboi şi-a câştigat notorietatea abia după ce numele său a fost vehiculat în dosare celebre, precum “Mătuşa Tamara” sau cel al returnărilor ilegale de TVA. Numele Priboi a început să fie asociat cu personaje dintre cele mai diverse, el fiind bănuit că a fost liantul dintre crima organizată şi politicienii de rang înalt.

Elocvent în acest sens este cazul interlopului craiovean Genică Boerică, acuzat de rambursări ilegale de TVA. Odată arestat, acesta a oferit anchetatorilor amănunte privind relaţia sa cu Ristea Priboi. Acesta a fost şi momentul în care Ristea Priboi a dispărut de pe scena publică, căci procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale împotriva sa, ba chiar i-au percheziţionat casa din cartierul bucureştean Cotroceni.

Pribegia

Vâlva mediatică iscată în jurul dosarelor “Mătuşa Tamara” şi “TVA” l-a ţinut pe Ristea Priboi departe de scena publică pentru câţiva ani buni de zile. În acest timp, procurorii Anticorupţie l-au tot căutat pe Ristea Priboi să-l audieze, însă, deşi nu l-au găsit niciodată, nici nu au încercat să-l dea în urmărire.

Între timp, personajul-cheie din dosarul “TVA”, fosta directoare adjunctă a Finanţelor Publice Dolj, Simona Buşică, a decedat. Oficial, din cauza unei peritonite ce ar fi survenit în timp ce Simona Buşică era internată la Spitalul de Psihiatrie “Alexandru Obregia” din Bucureşti. Culmea, Buşică a fost internată pentru a i se determina oficial discernământul, pentru ca mărturiile sale din dosarul “TVA” să poate fi folosite. 

Revenirea

Când mai toată lumea parcă uitase de personajul Ristea Priboi, acesta şi-a făcut brusc şi în trombă apariţia pe scena publică românească, în martie 2008, la un meci de baschet de maximă audienţă. Uimirea avea să fie spulberată de confirmările venite din partea DNA, conform cărora, recent (dar şi tacit), se luase decizia de scoatere de sub urmărirea penală a lui Ristea Priboi în dosarul “TVA”. Motivaţia: “Nu s-a conturat cu certitudine remiterea efectivă de către denunţător (Genică Boerică - n.r.) a unor sume de bani sau a altor foloase materiale către Ristea Priboi”.

Prezentul

Fostul spion continuă să fie totuşi anchetat în dosarul “Mătuşa Tamara”, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la luare şi dare de mită. Evoluţia anchetei nu este, însă, una fulgerătoare, astfel că, între timp, Ristea Priboi îşi plimbă, nestingherit, nepoţelul, pe aleile cartierului Cotroceni, unde locuieşte.

Marius Oprea: „Vreau altfel de investigaţii ale crimelor comunismului“

Istoricul Marius Oprea  a declarat ieri pentru „Adevărul” că lucrează la un proiect, prin care „cei care sunt dovediţi că au comis abuzuri şi crime împotriva umanităţii, în timpul regimului communist, să poată fi condamnaţi”.

Marius Oprea doreşte să modifice, printr-o Hotărâre de Guvern, statutul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR).

„Vreau să urmăm exemplul polonez. În Polonia, Institutul Memoriei a contribuit la condamnarea a zeci de torţionari“, a precizat istoricul. El a mai declarat că a discutat cu reprezentanţi ai Executivului despre desemnarea unei echipe care să se ocupe de aceste dosare.

„Deja sunt în discuţii cu Departamentul juridic al Guvernului ca prin modificările aduse sa se poată detaşa o echipă de doi procurori şi şase poliţişti care să se ocupe strict cu astfel de dosare. În baza probatoriului, aceste dosare vor fi trimise în instanţă, iar cei care vor fi găsiţi vinovaţi să plătească. Pentru aceste modificări este nevoie de avizul Consiliului Superior al magistraturii şi al ministrului Justiţiei”, a mai declarat Marius Oprea.

Între calomnie şi tortură

Revoluţionarul braşovean Werner Sommerauer  l-a acuzat pe Ristea Priboi că l-ar fi torturat în timpul revoltei din 15 noiembrie 1987. Atunci, Prioboi era căpitan de Miliţie, la Judiciar. În acest context, atât braşoveanul cât şi Marius Oprea, cel care a făcut public aceste acuzaţii, au fost daţi în judecată de Priboi. Cei doi erau acuzaţi de calomnie, dar Priboi a pierdut procesul.

Reflexe profesionale

O echipă “Adevărul” l-a surprins, la mijlocul lunii în curs, pe Ristea Priboi în timp ce-şi lua nepoţelul de la grădiniţă. A frapat modul în care fostul spion se asigura în permanenţă să nu fie urmărit. Tot timpul a fost mai atent la ce se întâmpla în jurul lui decât la ce îi povestea copilul.

După ce şi-a lăsat nepoţelul acasă, în jurul orelor 15.45, a plecat cu un BMW X5. Odată pus în mişcare, începe “jocul oglinzilor”, monitorizând tot ce se întâmplă în jurul său, în trafic. De asemenea, ca măsură de protecţie, de multe ori a semnalizat fals pentru a i se pierde urma. Virajele erau luate de fiecare dată în aşa fel încât să poată identifica maşinile care au mers în spatele său.