Ce spun foştii şefi ai SIE despre deconspirarea lui Victor Ponta

Declaraţiile de luni seară ale preşedintelui Traian Băsescu, care a afirmat că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE, nu i-au lăsat indiferenţi pe foştii şefi ai Serviciului de Informaţii Externe. Aceştia susţin că, în perioada în care Victor Ponta se presupune că a fost ofiţer acoperit, o legislaţie neclară permitea recrutarea magistraţilor de către serviciile secrete.

Cătălin Harnagea, care a condus instituţia în perioada 1997-2001, susţine că preşedintele României nu a procedat corect. „Nimeni, nici eu, nici altcineva, fie el şi preşedintele României, nu are dreptul legal să deconspire numele unui ofiţer acoperit, indiferent când o face, indiferent dacă ne convine sau nu. A făcut un lucru grav pe care un preşedinte, în general, nu îl face, şi, probabil, îşi va asuma urmările“, a spus Harnagea.

Întrebat dacă ştia că Victor Ponta ar fi fost agent acoperit, Cătălin Harnagea a negat. „Nu ştiam, pentru că rolul unui director al unui serviciu de informaţii după 1990 a fost să managerieze instituţia, nu să fie lucrător operativ. Un director de serviciu de informaţii nu trebuie să ştie sau să afle vreodată numele ofiţerilor acoperiţi”.
Cel care l-a precedat în funcţie, Ioan Talpeş, a fost chiar mai dur la adresa preşedintelui României. „Asta este o discuţie care depăşeşte toate limitele penibilului. Ce greşeşte preşedintele Băsescu este că face aceste afirmaţii pentru a avantaja pe cea pe care o susţine el. Este inacceptabil“, a declarat Ioan Talpeş pentru „Adevărul“.

O portiţă deschisă în statutul magistraţilor

Harnagea susţine că, în acea perioadă, legea privind statutul magistraţilor prevedea, ce-i drept, că un magistrat nu putea deţine o altă funcţie publică sau privată, dar că agenţii acoperiţi nu erau angajaţi cu contract de muncă.

El susţine că, în anii ’90, era permisă recrutarea procurorilor şi a judecătorilor de către serviciile de informaţii, întrucât legislaţia nu era foarte clară. „Ofiţerul de informaţii acoperit nu deţinea două funcţii publice. El funcţiona în baza unui angajament, nu în baza unei cărţi de muncă, a unei angajări normale. Era, oarecum, voluntar. Mai târziu şi-au dat seama că este o breşă şi au modificat apoi statutul magistraţilor, care acum nu mai au voie să fie ofiţeri acoperiţi“, explică Harnagea.

Sunt sau nu sunt plătiţi ofiţerii acoperiţi?

Foştii directori ai SIE, Cătălin Harnagea şi Ioan Talpeş, se contrazic în ceea ce priveşte remuneraţiile agenţilor sub acoperire. Harnagea susţine că aceştia nu încasează niciun ban de la serviciul secret. „Dacă fac un ofiţer acoperit şi îl trimit la o instituţie publică sau privată, el trebuie să funcţioneze la acea instituţie, nu mai funcţionează la mine. Nu este plătit din două locuri, ci doar de la instituţia la care a fost trimis este plătit. Este ilegal să îl plăteşti din două locuri“, a declarat Harnagea.

Ioan Talpeş, însă, susţine cu totul altceva. „Categoric sunt plătiţi şi de SIE, are şi de la SIE salariu. Nu i se dă remuneraţia de funcţie, însă i se dă indemnizaţia de grad. Dar dacă funcţia de la instituţia publică la care era trimis sub acoperire era mai bine remunerată, aia era plătită, dar se dădeau şi banii aferenţi gradului. La o firmă privată era cu totul altceva, lua salariu din ambele părţi“, a detaliat Talpeş.

MRU: Un cor de amatori

Mihai Răzvan Ungureanu, cel care a condus Serviciul de Informaţii Externe în perioada 2007-2012, a refuzat să comenteze declaraţiile preşedintele Traian Băsescu. „Am să mă pronunţ când voi crede că sunt destul de clarificat pe această chestiune. Nu vreau să mă alătur unui cor de amatori. E o enormă emoţie şi nu toată lumea cunoaşte“, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.