Ce este neolegionarismul. Ce bază legală există în România pentru combaterea sa

Candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu a făcut în trecut declarații favorabile unor lideri legionari precum Corneliu Zelea Codreanu, iar dezvăluirile din ultimele săptămâni au scos la iveală că mai mulți neolegionari îl susțineau pe Călin Georgescu.

”Adevărul” vă explică în cele ce urmează ce este concret neolegionarismul.

După cum precizează Iulian Dinulescu în lucrarea ”Fanatismul religios legionar”, neolegionarismul este ”un curent politico-religios actual de extremă dreaptă ultranaționalist și antisemit ce respinge străinii ce nu împărtășesc aceleași valori și ce consideră importantă crearea unui etnostat având la bază rasa albă și credința creștină, scopul fiind acela de protejare a identitatății naționale. Neolegionarii consideră că prezervarea identității creștine se face prin însușirea unei credințe religioase organizată administrativ la nivelul fiecărei națiuni. Ideologia de extremă dreapta, ce pune accent în mod fundamental pe națiune și naționalism, capătă astfel, justificare. Apariția sa se înscrie în contextul recrudescenței extremismului de dreapta, la nivel global, inclusiv în România după Revoluția din 1989, într-un context în care judecarea la rece a legionarismului a rămas până în prezent un demers neclar și s-au făcut încercări de reabilitare a Mișcării Legionare interbelice”.

În România, la ora actuală, ideologia mișcării pare să se fi îndepărtat într-o anumită măsură de temele interbelice, concentrându-se asupra unor teme neofasciste.

”Există pe plan local un teren favorizant al apariției și dezvoltării unei astfel de mișcări, datorită atât unor factori istorici obiectivi, cât și condițiilor socio-economice și politice actuale”, mai spunea Iulian Dinulescu în ampla sa lucrare.

În țara noastră există o baza legală necesară combaterii fenomenului neolegionarismului, aceasta fiind reprezentată de Ordonanța de Urgență a Guvernului României Nr. 31/2002, însă aplicarea sa a fost deficientă în mod constant. Iar un exemplu în acest sens este faptul că autoritățile din România nu a avut reacție timp de 10 ani la raportul din 2014 al Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului în România, raport în care erau prezentați detaliat lideri neolegionari și fotografii cu aceștia efectuând salutul nazist.