CCR transmite Comisiei Europene că nu poate schimba decizia prin care a stabilit că SIIJ este constituţională: Desfiinţarea se poate realiza numai prin Parlament
0Într-un răspuns transmis comisarului european pentru Justiţie, Didier Reynders, Curtea Constituţională a României informează că nu poate modifica decizia prin care a stabilit că SIIJ este constituţională, menţionând că, dacă se doreşte, desfiinţarea Sectţiei se poate realiza prin procedură parlamentară.
În octombrie, comisarul european pentru Justiţie a solicitat clarificări privind decizia din luna iunie, prin care CCR a stabilit că Secţia Specială este constituţională.
Judecătorii menţionează că, la acel moment, CCR a analizat norme din legea privind organizarea judiciară şi nu oportunitatea existenţei secţiei.
"Deciziile CCR sunt, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie şi Legii nr.47/1992, definitive şi general obligatorii, astfel că sensul scrisorii dlui Didier Reynders nu poate fi modificarea unei decizii a instanţei constituţionale, procedură care implică în mod necesar revizuirea Constituţiei. În realitate, se urmăreşte obligarea statului român la desfiinţarea SIIJ, însă CCR nu se numără printre acele autorităţi ale statului cărora li s-ar putea opune o atare obligaţie, deoarece CCR nu are atribuţii în acest sens.
Doar Parlamentul poate reglementa prin lege, în limitele marjei sale de apreciere şi a exigenţelor constituţionale, orice fel de structură cu orice fel de competenţă în materia cercetării penale a judecătorilor şi procurorilor. Imperativ este ca această materie să facă obiectul unei reglementări care să respecte principiile constituţionale ale statului de drept, vidul legislativ afectând înseşi aceste principii", transmite Curtea.
Mai mult, judecătorii constituţionali consideră că rapoartele MCV nu sunt norme de drept european, ci recomandări opţionale, nu obligatorii.
"CCR a constatat, prin Decizia nr.390/2021, că aplicarea pct.7 din dispozitivul hotărârii CJUE, potrivit căruia o instanţă de judecată "este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie
naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE", nu are temei în Constituţia României, întrucât, aşa cum s-a menţionat în prealabil, art. 148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului european obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
Or, rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate, înlăturând norma naţională. Cu alte cuvinte, art.148 alin.(2) din Constituţie nu poate fi incident, deoarece rapoartelor MCV le lipseşte caracterul de normă de drept european cu caracter obligatoriu.
Prin urmare, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale din moment ce ipoteza normativă a art.148 din Constituţie, care permite acest lucru, nu îşi poate găsi aplicarea/incidenţa în situaţia rapoartelor MCV.
Mai mult, Curtea a arătat că rapoartele MCV nu întrunesc nici condiţia de „normă”, deoarece nu conţin reglementări juridice, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă. Această concluzie se impune cu atât mai mult în ipoteza în care legislaţia naţională a fost declarată conformă Constituţiei de către instanţa constituţională naţională prin prisma dispoziţiilor art.148 din Constituţie", informează CCR.