CCR: Nu există conflict juridic Parlament - Curtea Supremă referitor la constituirea completelor de judecat

Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu există conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Pe 7 noiembrie 2019, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.

"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact, completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explica atunci Meleşcanu.

În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".

"Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanţe din ţară care au admis excepţiile de neconstituţionalitate ale unor justiţiabili, sesizând Curtea Constituţională cu această problemă. În acelaşi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor şi a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, în legătură cu problema constituirii completurilor de 3 judecători. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, Cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art.75 alin.1 şi alin.3 din Constituţia României, să sesizez Curtea în legătură cu acest conflict juridic de natură constituţională", spunea Meleşcanu.

Instanţa supremă susţinea, în punctul de vedere transmis CCR, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.

Reprezentanţii Instanţei supreme arătau că, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, în mod explicit, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă al instituţiei şi să exercite atribuţiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, în cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de la Secţia penală, iar organizarea executării Legii 304/2004 impunea stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităţilor concrete de formare nominală a completurilor de judecată, preciza Înalta Curte.