Cât poate rezista populaţia în izolare şi în ce condiţii se poate ajunge la colapsul psihologic

În medie, românii pot rezista două luni în izolarea impusă, însă cei cu probleme financiare au intrat deja într-un colaps psihologic. Cel mai bine trec prin această perioadă persoanele care lucrează de acasă. Aşa susţin psihologii şi acesta ar fi unul dintre motivele pentru care autorităţile au anunţat o relaxare a măsurilor restrictive.

„Sunt oameni presaţi de şomaj, care nu văd vreo şansă de ieşire din această situaţie. Mai mult, pe lângă lipsurile financiare, aceste persoane trăiesc cu impresia că nu fac nimic pentru a-şi rezolva situaţia. Acum, ca să caute un loc de muncă, se uită pe internet şi dau un telefon, pentru că este exclus un interviu de angajare tradiţional. Astfel, pe lângă lipsa banilor, la aceste persoane apare o teribilă frică de viitor şi un devastator sentiment de neputinţă. Din punct de vedere psihologic, aceşti oameni au clacat deja”, spune psihologul Keren Rosner. 

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), numărul românilor aflaţi în această situaţie nu este neglijat: nu mai puţin de 352.000 de persoane au intrat în izolare fiind şomeri. Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1 punct procentual pe cea a femeilor (valorile respective fiind 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,3% în cazul celor de sex feminin).

Cei care lucrează de acasă sunt privilegiaţi

Psihologul Keren Rosner susţine că, în medie, românii pot suporta starea de izolare două luni. „Cei care nu au probleme financiare deosebite, chiar şi cei care sunt în şomaj tehnic, s-au obişnuit cu activităţile casnice. După ce au terminat prin casă cu ordinea şi cu micile reparaţii, unii s-au axat pe vizionarea de filme sau au trecut la câte un hobby. Dar această categorie se apropie cu paşi repezi de cele 60 de zile de izolare pe care le pot suporta. Cei mai privilegiaţi sunt însă cei care lucrează de acasă. După o primă perioadă de 21 de zile de adaptare cu munca de acasă, cu neplecarea spre birou din fiecare dimineaţă, lucrurile au intrat oarecum într-o rutină. Aceşti oameni realizează că stau mai mult cu copiii, îşi fac meseria în continuare, nu au probleme finaciare şi astfel pot rezista fără probleme într-o astfel de stare de izolare la domiciliu cel puţin trei luni”, precizează Keren Rosner. 

Orizontul de aşteptare

Psihologul susţine că anunţata relaxare a măsurilor de izolare începând din 15 mai a venit tocmai din cauza semnalelor conform cărora populaţia nu mai rezistă izolarii, iar oamenii ies tot mai des pe străzi cu motive închipuite. „Autorităţile au observat că străzile s-au aglomerat. Populaţia a început să se mişte fără să mai ţină cont de restricţii. 

A fost momentul anunţului cu relaxarea condiţiilor din 15 mai. S-a dorit furnizarea unui reper, a unui orizont de aşteptare celor care erau tentaţi să devină indisciplinaţi. Măsura a fost bună, dar comportă un risc. Ca stat, chiar dacă situaţia sanitară o impune, nu prea mai poţi da înapoi după ce ai făcut acest anunţ”, a subliniat Keren Rosner.

Ce măsuri ar putea fi relaxate şi rezervele celor din sistemul sanitar

După ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat relaxarea măsurilor de izolare în 15 mai, premierul Ludovic Orban a venit cu o serie de precizări şi a spus că, în principiu, vor dispărea restricţiile privind circulaţia în interiorul localităţilor, dar se vor păstra reguli clare pentru circulaţia în afara localităţii, fără ca aceasta să fie oprită. Orban a mai precizat că se vor putea deschide hotelurile şi parcurile, dar că mall-urile şi restaurantele rămân închise. 

Experţii din sistemul sanitar spun însă că măsurile de relaxare se vor lua în funcţie de situaţia epidemiologică. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, spune că, dacă situaţia se înrăutăţeşte în zilele următoare, atunci măsurile de relaxare s-ar putea să nu fie luate din 15 mai, el insistând ca până atunci oamenii să respecte reglementările care sunt acum în vigoare. „Nu putem astăzi, când suntem încă în aprilie, să spunem că pe 15 mai vor fi luate cutare măsuri. Sunt unele deziderate pe care nu trebuie să le transformăm în speranţe pentru oameni până nu vedem cum evoluează epidemia în următoarele două săptămâni.(...) Mai avem aproximativ două săptămâni şi, către sfârşitul intervalului, înainte de 15 mai, o să se cristalizeze realmente situaţia, ce decizii vor fi luate, ce poate fi relaxat. Sper ca oamenii să ne înţeleagă.(...) Dacă începem înainte de 15 şi ne bucurăm o săptămână că nu a fost nimic şi brusc ne trezim într-o săptămână-două că avem deja mii de cazuri, că avem sute de cazuri în Terapie Intensivă şi ne transformăm în alt scenariu, va fi mult mai rău pentru ei”, a spus şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

La rândul lui, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, spune că mai avem un hop de trecut pentru a ajunge să ne liniştim în privinţa cazurilor de infectare cu noul coronavirus: Ziua Municii, de 1 Mai, când în mod tradiţional românii se întâlnesc la grătar. Astfel, oficialul avertizează că relaxarea din 15 mai poate fi o utopie dacă nu vom păstra şi la finalul acestei săptămâni distanţarea socială. 

Grătarele se vor muta pe 16 mai

Dar sociologul Mircea Kivu este de părere că românii vor fi disciplinaţi de 1 Mai, pentru că, în mintea lor, anunţarea relaxării măsurilor de restricţionare a circulaţiei a mutat după 15 mai tradiţionala sărbătoare de începere a sezonului estival. „Oamenii vor sta cuminţi, mai ales că autorităţile vor fi în alertă, dar nu vreau să mă gândesc ce va fi pe şoselele patriei pe 16 mai, care cade şi sâmbăta.

Populaţia a ajuns  în situaţia în care se simte la fel ca înainte de vacanţă Mircea Kivu sociolog

Este adevărat că nu se mai puteau prelungi prea mult aceste măsuri pentru că există o limită de suportabilitate, dar cred că anunţul preşedintelui a fost făcut un pic prea devreme. Nu trebuie să uităm că avem încă un număr mare de îmbolnăviri şi victime. Ce faci dacă până pe 15 mai nu se îmbunătăţeşte situaţia? Retragi promisiunea? Nu prea poţi. Mai ales că populaţia a ajuns în situaţia în care se simte la fel ca înainte de vacanţă”, a precizat Mircea Kivu.