Cât o să plătim căldura şi apa caldă. Preţul gigacaloriei pentru populaţie creşte în Bucureşti
0Preţul energiei termice creşte, de vineri, în Capitală, la 330 de lei fără TVA/gigacalorie, potrivit unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Proiectul a fost adoptat ieri cu 33 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” şi o „abţinere”.
Concret, propunerea de majorare a venit după ce, în octombrie, preţul de producere a gigacaloriei a fost majorat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, iar cel de transport şi distribuţie a crescut pe 18 ianuarie cu 86% faţă de sezonul trecut de încălzire. Astfel, preţul gigacaloriei a ajuns la 860 de lei, dar bucureştenii au plătit 143 de lei. Cetăţenii nu pot plăti retroactiv, diferenţa urmând să fie plătită de Primărie, prin subvenţie. „Majorarea tarifului suportat de bucureşteni pentru gigacalorie este necesară pentru a echilibra întreg sistemul centralizat de încălzire. Mă bucur că avem acordul majorităţii din CGMB pentru această majorare absolut necesară. Tariful nu a mai fost modificat din 2011. Prin această majorare ajungem la un tarif apropiat de celelalte oraşe din România”, a declarat primarul general Nicuşor Dan, la începutul şedinţei de Consiliu General în care s-a votat proiectul.
Cât vom achita de fapt
Conform experţilor, un apartament cu două camere foloseşte 6 gigacalorii/sezon rece. Asta însemnă apă caldă şi căldură în perioada noiembrie-martie. Consumul mediu de 6 gigacalorii poate fi mai mare cu minimum o gigacalorie dacă locuinţa nu este izolată foarte bine. La fel, consumul poate fi mai mic cu o gigacalorie, dacă locuinţa familiei este extrem de bine izolată. Astfel, un mic calcul ne arată că, lunar, bucureştenii cu un apartament de două camere vor plăti pe apă caldă şi căldură 402 de lei (contravaloarea a 1,22 gigacalorii). Pe acelaşi raţionament, cei care au o garsonieră vor achita lunar 264 de lei (contravaloarea a 0,8 gigacalorii). În fine, cei cu apartamente cu trei sau patru camere vor avea de plată în fiecare lună 524 de lei (contravaloarea a 1,59 gigacalorii), respectiv 726 (contravaloarea a 2,2 gigacalorii).
În România, preţul gigacaloriei din fiecare oraş este diferit, în funcţie de modul de producere, distribuţie şi de combustibilul folosit. Din acest tarif, populaţia plăteşte un procent între 30% şi 60%, iar diferenţa este subvenţionată de municipalitate. În Iaşi, de exemplu, gigacaloria costă 585 de lei, dar cetăţenii achită numai 345 de lei, restul fiind subvenţionat de administraţie. La Oradea, gigacaloria este de 502 lei, iar subvenţia se ridică la 102 lei. Unul dintre cele mai mari preţuri la energie termică s-a înregistrat la Giurgiu, unde o gigacalorie costă 1.050 de lei. Cetăţenii achită numai 350 de lei deoarece subvenţia este de 700 de lei. Numai că, în Bucureşti, doar 10-12% din reţeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020. De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori. „Se vor achita mai mulţi bani pentru o energie termică pe care oricum mulţi nu o primesc decât pe factură. Şi asta pentru că pierderile sistemului sunt foarte mari, iar o soluţie de ieşire din criză a acestui sistem centralizat nu prea există”, spune Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons.